Istoria bojdeucii lui Ion Creangă

S-au împlinit, la 15 aprilie 2018, o sută de ani de la restaurarea căsuţei în care şi-a trăit Ion Creangă ultimii 18 ani din viaţă şi de la transformarea ei în muzeu. Bojdeuca e astăzi cel mai vizitat obiectiv al Muzeului Național al Literaturii Române – şi nici că se poate prilej mai potrivit pentru o călătorie detaliată în istoria sa. Căci, desigur, istoria bojdeucii se confundă cu însăşi istoria scriitorului.

Cu mai bine de zece ani înainte să devină primul muzeu literar din România, opinia publică românească era interesată de starea de dărăpănare a bojdeucii în care îşi trăise ultimii ani scriitorul Ion Creangă. Octavian Goga, semnatarul Cronicii din revista literară „Luceafărul”, nota în numărul din 1 ianuarie 1907: „Bujdeuca lui Creangă. Un prieten al revistei noastre, dl. prof. Dr. I. Simionescu din Iași, a binevoit a ne pune la îndemână fotografia casei în care a locuit Creangă.

În această modestă «bujdeaucă» din mahalaua Țicău, cu două odăiți și o tindă, petreceau adesea cei doi buni prieteni: Eminescu și Creangă. – Bujdeauca e aproape de ruină – ne-o spune și «Viața românească» – și înainte de a o șterge de pe fața pământului indiferența și nerecunoștința noastră, îi tipărim aici fotografia; măcar atât să lăsăm urmașilor!”. Fotografia a fost publicată ca ilustrație la un capitol dintr-un roman original al lui Horia Petra-Petrescu, la pagina 12, cu explicația „Bujdeauca lui Creangă din Țicău (o mahala din Iași)”. Aceasta este cea mai veche fotografie a bojdeucii. Informația referitoare la această fotografie, precum și la starea de ruină a bojdeucii a fost preluată și de „Tribuna” din Arad.

Creangă a trăit în bojdeucă timp de 18 ani

În această „bojdeucă de căsuță” a locuit Ion Creangă din 1872 până în decembrie 1889. Căsuța „cu trei odăi, coperită cu stuh, și în ogradă fântână” a fost construită în anul 1842 de către Constantin Vasiliu, ajungând apoi, de la proprietar la proprietar, la Maria Ștefăniu.

Aceasta, nelocuind-o, a închiriat-o familiei Vartic, iar la 10 iulie 1872, Ion Creangă împreună cu fiul său, Constantin, s-au mutat în bojdeucă, ocupând camera din dreapta. În vara anului 1879, Ion Creangă a cumpărat bojdeuca printr-un Act de vecinică vânzare, de la Maria Ștefăniu (căsătorită Ciogole), pe 50 de galbeni austrieci, pe numele Tincăi Vartic, el semnând doar ca martor la tranzacție. După moartea sa, în casă a rămas Tinca Vartic, femeia mai tânără cu vreo 15-16 ani decât el, care l-a îngrijit cu devotament și care a stat la căpătâiul său până în ultima clipă.

La jumătatea anului 1890, Tinca Vartic s-a căsătorit cu Constantin Deliu, megieș din Țicău, și a locuit în casa soțului, din strada Dochia nr. 11, la distanță de câteva ulițe. Bojdeuca rămâne nelocuită începând cu 1890, ajungând într-o stare de totală ruinare. După moartea Tincăi Vartic, petrecută la 3 septembrie 1912, bojdeuca rămâne lui Constantin Deliu, care propune, în 1915, Primăriei ieșene să cumpere casa. Bojdeuca a fost cumpărată la 20 noiembrie 1917 de către Comitetul „Ion Creangă”, în aceeași zi făcându-se donația imobilului către Universitatea din Iași.

1918: bojdeuca e sfinţită şi devine în sfârşit muzeu

În ziua de Florii, 15 aprilie 1918, în prezența unui număr important de cetățeni, locuitori ai Iașului și studenți, a avut loc sfințirea de către preotul G.I. Niculea a clădirii restaurate a bojdeucii lui Ion Creangă. Au luat cuvântul apoi A.C. Cuza, președintele Comitetului, care a făcut o prezentare a activității de restaurare a bojdeucii, și dr. N. Leon, rectorul Universității din Iași, care a acceptat „cu mare bucurie prețiosul dar” făcut de Comitet.

La 19 mai 1933 a luat ființă Asociația „Prietenii lui Creangă” cu scopul de a restaura din nou Bojdeuca, după restaurare aceasta trecând în subordinea Primăriei ieșene. În august 1935, se ia decizia de a se construi o clădire în curtea Bojdeucii, necesară îngrijitorului care locuia în muzeu.

Reprofilare, consolidări, amenajări

În urma cutremurului din 10 noiembrie 1940, Bojdeuca a avut mult de suferit; abia în 1942 s-a aprobat material gratuit de la Mănăstirea Neamț pentru refacerea acesteia. Doi ani mai târziu aflăm că bojdeuca a scăpat de pe urma războiului, iar lucrurile din muzeu au fost ridicate de autorități și puse la loc sigur, deoarece Sărăria, cartierul ieșean în care se găsea, a suferit mai mult decât celelalte.

După instalarea „regimului de democrație populară”, Bojdeuca lui Ion Creangă trece din administrarea Primăriei Iași în aceea a Complexului Muzeistic Județean, ca în 1972 să treacă în componența Complexului Muzeistic Iași, cu sediul la Palatul Culturii (fostul Palat de Justiție și Administrație din Iași). Organizat în anul 1955, complexul includea mai multe muzee ieșene, Bojdeuca fiind subordonată Muzeului de Literatură al Moldovei (mai apoi, Muzeului de Literatură Română).

La 10 iunie 1966, după închiderea amenajării documentare de la Mănăstirea Golia, unde exista un punct muzeal dedicat memoriei lui Ion Creangă, în Bojdeuca din Țicău s-a constituit un singur muzeu „Creangă” la Iași, căruia i s-au adăugat mai multe piese originale (călimara de scris cu ștergătorul de penițe, sfeșnice, cuțitul de lemn de tăiat hârtie, ceasul de buzunar al scriitorului, tabachera cu inscripția posesorului, scrumiera, o figurină ingenioasă, o cutie de epocă cu însemnul apartenenței pe ea, vase, tablouri – portretul în ulei, din 1887, al Tincăi Vartic, realizat de V. Mușnețeanu, o icoană aflată în chinovia de la Golia în care a locuit diaconul Creangă, cărți și manuale de școală ale autorului, fotografii și altele), de puțin timp achiziționate și autentificate de conducerea Complexului Muzeistic Iași.

40.000-50.000 de vizitatori anual

Începând din anul 1969, „Sărbătoarea Bojdeucii” s-a desfășurat în prima duminică din luna iunie, urmând ca din 1994 să se organizeze la 1 martie, de ziua de naștere a lui Ion Creangă, evenimentul „Mărțișoare la Bojdeucă”, iar la 15 aprilie, „Zilele Creangă”. Începând cu anul 1981, la final de decembrie, se pun în mișcare „Colindătorii la Bojdeucă”, cu spectacole de iarnă, care antrenează trupe și formații din Iași și din județele învecinate.

Astăzi, Bojdeuca lui Ion Creangă este cel mai vizitat obiectiv al Muzeului Național al Literaturii Române, anual trecându-i pragul între 40.000 și 50.000 de vizitatori. (www.historia.ro)