Islamul în Republica Moldova (2)

Percepţii ale majorităţii privind minoritatea confesională în Republica Moldova. Cazul comunităţii islamice

Sarcina de a explica cetăţenilor sensul legislaţiei ne-discriminare a fost lăsată exclusiv pe seama mass-media, organizaţiilor non-guvernamentale (reunite în Grupul civic pentru egalitate) şi analiştilor politici. Protestele anti-islamice şi anti-antidiscriminare au fost contrabalansate permanent de acţiuni ale societăţii civile, identificabile prin sloganuri Stop-Discriminare.

Atitudinea societăţii civile

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi „apărătorii ortodoxiei” au stat în timpul manifestaţiilor stradale, literalmente, faţă în faţă. Este adevărat că prezenţa militanţilor anti-discriminare nu a fost numeroasă, însă aceste grupuri se vădesc bine instruite în sfera drepturilor omului, insistente, decise şi credibile. Conducătorii lor, Antoniţa Fonari, Sergiu Ostaf, Natalia Ghilaşcu ş. a., pot fi percepuţi drept potenţiale persoane publice de prim rang. În 2011, dintre actorii politici, doar ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a apărat public decizia de înregistrare a Ligii islamice. „Este un drept fundamental al musulmanilor pe care trebuie să îl respectăm. Prin înregistrarea oficială a islamului, musulmanii nu sunt încurajaţi la unele sau altele activităţi. Este bine că a fost înregistrat islamul. Sunt convins că creştinismul este o religie a toleranţei”, a declarat Alexandru Tănase.

Monitorizarea modificărilor legislative de către UE

Problema respectării drepturilor confesionale/drepturilor omului a fost examinată mai ales prin prisma angajamentelor R. Moldova faţă de Uniunea Europeană, în vederea obținerii regimului liberalizat de vize. Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, a făcut declaraţii repetate în sensul că Moldova are restanțe la capitolul respectarea drepturilor minorităților sexuale și religioase. Dacă autoritățile interzic Liga islamică, înseamnă că ţara nu respectă condițiile obținerii regimului liberalizat de vize, a rezumat Dirk Schuebel. Raportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind libertatea religiei şi credinţei, Heiner Bielefeldt, a enunţat, la 8 septembrie 2011, anumite concluzii pe marginea vizitei sale în Republica Moldova (1-8 septembrie). Heiner Bielefeldt s-a referit la tratamentul privilegiat al Bisericii majoritare de către autorităţi, invocarea religiei ortodoxe în interesul politicii identităţii colective, poziţii extremiste care implică, de fapt, un „antagonism devastator” între tradiţia ortodoxă şi drepturile omului, necesitatea adoptării unei legislaţii anti-discriminare şi a utilizării nediscriminatorii a spaţiului public. De asemenea, la Chişinău s-a aflat în vizită oficială Thomas Hammerberg, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Thomas Hammerberg a menţionat rapoartele „bine documentate” primite de această organizaţie despre islamofobia şi homofobia existente în Moldova.

Ierarhii Mitropoliei Moldovei au fost mai curând prudenţi şi au manifestat pacienţă. Unii preoţi au lăsat să se înţeleagă că nu sunt împotriva credinţei islamice şi a inserţiei sale în perimetrul legal, dar susţineau că legislaţia era prea permisivă în ceea ce privea înregistrarea confesiunilor şi că nu sublinia îndeajuns rolul special/primordial al Bisericii Ortodoxe în societatea moldavă. Finalmente, Mitropolia a condamnat poziţia intransigentă a episcopului Marchel. Nu vom şti, probabil, prea curând care a fost dimensiunea politică, electorală şi geopolitică a acestor evenimente. Se poate observa însă, cu ochiul liber, că interesele politice, peste tot în lume, învăluie, aidoma unei „cruste”, dezbaterile confesionale, inclusiv despre islam.

Organizaţia publică „Grădinile Liniştii”

În afară de Liga islamică, în Rep. Moldova există o comunitate de musulmani riguros organizată, cu o istorie de peste un deceniu. Conducătorul comunităţii este dl Talgat Maşaev, născut în 1957, în satul Maximovka, regiunea Kurgan, Federaţia Rusă. El a sosit în RSSM în anul 1983 şi este cetăţean al Republicii Moldova. La 29 august 2000, el a înaintat autorităţilor prima cerere de înregistrare a acestui grup islamic, dar solicitarea sa a fost respinsă. A avansat de atunci mai multe cereri de recunoaştere din partea statului, însă fără succes. Totuşi grupul său a fost înregistrat oficial sub forma unei organizaţii non-guvernamentale, cu numele de „Grădinile Liniştii”. Asociaţia a organizat în trecut – şi continuă şi în prezent să facă acest lucru – diferite activităţi cu caracter religios (islamic): rugăciuni, lecţii pentru copii etc. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, la 12 mai 2009, în favoarea cetăţeanului Republicii Moldova Talgat Maşaev, care, în 2004, fusese sancţionat pentru practicarea unui cult religios neînregistrat de stat. Instanţa europeană a constatat că instituţiile statutului i-au încălcat lui Talgat Maşaev o serie de drepturi, inclusiv acela de a se ruga într-un spaţiu privat. Din informaţiile disponibile rezultă că, în ultimii ani, între Liga islamică şi conducerea organizaţiei Grădinile Liniştii s-au purtat tratative în vederea fuzionării celor două comunităţi, însă se pare că, din cauza unor abordări divergente ale învăţăturii islamice, unificarea nu va avea loc.

Înainte de înregistrarea oficială a islamului, se ştia că în Chişinău existau câteva localuri în care se oficia cultul islamic, dar, întrucât grupurile musulmane nu aveau statut legal, activitatea acestor aşezăminte nu era transparentă. Existau totuşi informaţii ce indicau asupra sprijinului din străinătate, de care beneficiau casele de rugăciune musulmane, pentru acoperirea cheltuielilor de închiriere şi de întreţinere. Se ştia despre persoane originare din ţări islamice, venite la studii sau stabilite cu traiul în R. Moldova, care îşi asumau misiunea de imami. În 2009-2010, am vizitat de câteva ori două case de rugăciune islamice. Am fost primită întotdeauna frumos şi prevenitor. Totuşi ambianţa era destul de apăsătoare: moscheile erau amplasate în foste unităţi comercial-industriale care nu mai funcţionau de mult timp, spaţiile erau prost încălzite (fapt deosebit de inconfortabil pentru un cult care practică mult abluţiunile ritualice), iar angajaţii forţelor de ordine şi de securitate puteau să-ţi ceară, la intrare sau la ieşire, să te legitimezi.

Localuri pentru practicarea cultului

După înregistrarea Ligii islamice a început ridicarea unei moschei. Edificiul, care de fapt s-a şi construit între timp, este elegant, curat şi luminos, şi este prevăzut cu mijloace tehnice, o mică bibliotecă, spaţii separate în care se întrunesc bărbaţii, femeile, iar copiii învaţă despre credinţa islamică. Acest centru de cult islamic se află în Chişinău, pe strada Mesagerul 9.

Organizaţia Grădinile Liniştii dispune de o locaţie mai modestă, închiriată în zona Gării Chişinău, dar care are o viaţă religioasă intensă. În acel spaţiu se oficiază servicii divine, printre care deosebit de importantă este rugăciunea colectivă de vineri. Femeile şi copiii frecventează cursuri ce au loc sâmbăta şi duminica, la care primesc informaţii despre învăţătura islamică, se socializează.

În ultimul deceniu, cheltuielile bugetare destinate cultelor au fost în ascendenţă. Principalul beneficiar a fost, totuşi, Biserica Ortodoxă din Moldova, guvernul contribuind masiv la renovarea lăcaşelor acestui cult. Anumite decizii guvernamentale din trecut au condus, de asemenea, spre situaţia în care proprietăţile confiscate în perioada comunistă să revină Bisericii majoritare. În aceste condiţii, nu trebuie să ne uimească faptul că alte confesiuni caută sprijin financiar şi material din alte surse, inclusiv în afara ţării.

Islamul şi lumea academică din R. Moldova

În R. Moldova nu există instituţii de teologie islamică. Totuşi lumea islamică nu este pentru noi o terra incognita. Departamentele de istorie, de limbi străine, de politologie şi relaţii internaţionale ale universităţilor oferă cursuri despre civilizaţia arabă, trecutul şi prezentul ţărilor situate în perimetrul civilizaţional al islamului. Din când în când, la aceste instituţii se organizează cursuri de limbă arabă şi turcă moderne. Merită să fie menţionate cercetările arheologice întreprinse timp de câteva decenii la Orheiul Vechi. Rezultatele, ce cuprind şi vestigii islamice, au fost prezentate în admirabilele publicaţii ale dnei dr. Tamara Nesterov. Coranul tradus în limba română de Silvestru Octavian Isopescu în 1910, la mănăstirea Dragomirna, a fost reeditat la Chişinău de mai multe ori, începând cu 1999, la editura „Cartier”. Tipărituri de propagare a cultului islamic au fost aduse (sub formă de achiziţii sau donaţii) în Republica Moldova, inclusiv la Biblioteca Naţională, din România, Ucraina (Odesa, Kiev) şi Rusia.

Mă încumet să afirm că societatea moldavă, în ansamblu, înţelege că este vital necesar pentru ea însăşi, pentru binele public, pentru stabilitatea şi prosperitatea sa, şi nu doar în virtutea unor exigenţe venite din exterior, să respecte drepturile fundamentale ale tuturor membrilor săi. Factorul politic va putea miza pe conduita raţională şi tolerantă a marii majorităţi a societăţii moldave, dacă va informa corect, sincer şi persistent cetăţenii asupra deciziilor care vor fi de luat în viitor. Calea spre înţelegere civică trece prin efortul tuturor de ridicare a nivelului de educaţie, în general, şi al culturii religioase, juridice şi politice, în mod special. Instituţiile culturale şi de învăţământ, mass-media vor avea de jucat rolul decisiv. Evoluţia islamului european, inclusiv în R. Moldova, depinde şi de capacitatea comunităţilor musulmane de a utiliza pârghiile şi normele statului de drept, în vederea desfăşurării vieţii lor religioase, de a destructura stereotipurile referitoare la musulmani şi de a se adapta la situaţia de minoritate.

Comunicarea a fost prezentată la Atelierul Doctoral în Științe Sociale Plural, UPS, 14 februarie 2012

dr. Aurelia Felea, Universitatea din Tiraspol la Chişinău

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău