Irinuca, victima unui depravat

ADULTER // A dorit să se culce cu ea din interes, ca să vadă cum e să faci dragoste cu o gravidă

Irina s-a măritat cu primul bărbat care i-a ieşit în cale. Era o fetişcană bondoacă, cu ochii în fundul capului. Colegele de clasă au rămas pur şi simplu uimite că tocmai ea a fost cea care s-a măritat prima din clasa lor. E adevărat că şi cel care a cerut-o în căsătorie nu era rupt din soare.

Vlad avea în momentul acela peste 30 de ani şi un început de chelie. Avea un râs hodorogit de parcă îşi încerca vocea. Le-a făcut cunoştinţă o mătuşă de-a Irinei care era îngrijorată că nepoata sa ar putea rămâne fată bătrână. „Dacă nu se vor înţelege, vor divorţa şi vor rezolva astfel problema”, o lămurea mătuşa pe mama Irinei. „Să fii divorţată nu e acelaşi lucru ca atunci când eşti fată bătrână.” Anume acest lucru i-l băga în cap şi mama fetei.

Ce este căsătoria?

Irina, chiar dacă era urâtă, nu credea că n-ar putea să-şi aranjeze şi ea viaţa. Era o fire romantică, visa la prinţul de pe cal alb care o să-i descopere sufletul şi o s-o îndrăgească o dată şi pentru totdeauna. A hotărât totuşi să se mărite. „Îmi voi găsi mai uşor după aceea bărbatul ideal”, se gândea ea. Ce e căsătoria? Te obişnuieşti cu o anumită stare de lucruri, intri într-un regim care îţi dictează activităţile cotidiene.

După un an de căsnicie, Irina s-a obişnuit cu soţul ei, nu-i mai părea urât. Nu o mai înspăimânta gândul că acesta ar putea fi bărbatul care ar rămâne alături de ea până la sfârşitul vieţii, cu atât mai mult că era în aşteptarea primului copil. Sarcina i-a adus în toată făptura ei o aură luminoasă. Avea graţie în mers de parcă ar fi ajuns stăpână a ceva anume.

Cei din jurul ei au observat schimbarea, tânăra nu le mai părea dezagreabilă. Tocmai în perioada asta l-a întâlnit pe Trofim, un depravat frumos la chip şi abil în relaţiile cu femeile. A văzut-o că e gravidă, naivă şi, dintr-odată, a vrut-o. A dorit să se culce cu ea din interes, ca să vadă cum e să faci dragoste cu o gravidă. Trofim nu era însurat, la cei 28 de ani ai săi, nici nu se gândea să facă treaba asta. Se trăgea dintr-o familie de învăţători, unul la părinţi, răsfăţat de muieri de pe băncile şcolii. Prima lui fată a fost o studentă venită la practică în şcoala lor, a urmat mama unui coleg de clasă.

Trofim, răsfăţatul muierilor

Peste ani, a aflat că mămica ceea întreţinea relaţii sexuale şi cu alţi prieteni de-ai fiului său. Până la 28 de ani, s-a şcolit în braţele femeilor, iar acum a prins gust de Irinuca. Nu i-a fost greu să o cucerească şi să o culce în patul său. Însă nu s-a aşteptat că naivitatea acesteia, chiar urâţenia ei, o să-l surprindă plăcut. Avea pentru ea un sentiment anume, o proteja şi o ferea de ochii celorlalţi. Nu-l deranja deloc că în burta ei creşte copilul altui bărbat. Zicea că, peste o lună, n-o să-l mai intereseze Irina, dar n-a ţinut cont că femeia s-a îndrăgostit de el.

Fără ştirea acestuia, a hotărât să divorţeze. Soţul ei era nedumerit, parcă nu avea vreun motiv serios să-l părăsească. Era grijuliu cu ea, aducea banul în casă, nu-l interesau femeile străine şi-apoi avea omul de toate: casă, maşină, un serviciu bine plătit. Şi părinţii Irinucăi erau supăraţi. Mamă-sa chiar a flocăit-o fără milă, spunându-i: „Bagă-ţi în cap, nebuno, că altul n-o să te ia de nevastă şi ai să creşti singură copilul”. Când Trofim a aflat că Irinuca a depus actele pentru divorţ şi că spera să o ia de nevastă, i-a spus imediat: „Te-ai uitat în oglindă, femeie. Cine crezi că ar vrea să aibă lângă dânsul o muiere ca tine. Să vadă zi şi noapte mutra asta?!”. „Păi, nu mă iubeşti?!”, îl întrebă femeia printre lacrimi. „Pe tine? Cine ar putea să se îndrăgostească de o urâţenie ca tine, doar un nebun!”
Cu vorbele astea s-a despărţit Trofim de amantă. I-a cerut cheia de la apartament şi i-a spus să uite drumul spre casa lui. Doar cei care au trecut prin situaţii similare ştiu ce se făcea în sufletul Irinucăi. Nu s-a crezut niciodată atât de urâtă. Avea sentimentul că a rămas în mijlocul unui pustiu şi nu ştie de unde-i poate veni salvarea. S-a întors lângă soţul ei, dar era rănită. Nu mai avea gust de viaţă, n-o mai interesa nici pruncul care urma să vină pe lume. Umbla neîngrijită, cu acelaşi capot, săptămâni la rând. Nu gătea, nu făcea curăţenie şi nu-şi aştepta soţul de la serviciu. Se repezea uneori mamă-sa şi mai strângea prin casă, bucuroasă că desfacerea căsătoriei s-a suspendat.

Fire posacă şi bănuitoare

În ultima lună de sarcină, starea de depresie a Irinucăi s-a accentuat. Putea să iasă din apartament şi să cutreiere străzile Chişinăului fără vreun scop anume. Alegea locuri ferite de ochii lumii şi se întorcea acasă noaptea târziu. Se furişa în cameră şi, până în ziuă, se chinuia să adoarmă.

Durerile facerii au prins-o pe drum, pe o ulicioară din partea de jos a oraşului. Şi doar întâmplarea a făcut să dea peste ea o băbuţă care îşi vizita pe acolo o amică. A chemat urgenţa şi aşa a ajuns la maternitate. N-a vrut să anunţe pe nimeni, rudele au găsit-o singure. Nu şi-a mai revenit din experienţa ceea amoroasă. Astăzi e o fire posacă şi bănuitoare.

The following two tabs change content below.