Ion Diacov despre audierile şefului PG, SIS: „Societatea este adormită cu poveşti”

gacichevici7.f.n.roscovanu.jpg

Audierea şefilor de la Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi a guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei în Parlament a fost un spectacol prin care s-a dorit mai mult tăinuirea decât relevarea adevărului despre furtul miliardului. Informaţia prezentată publicului a fost în multe cazuri contradictorie şi irelevantă.

De această părere este fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă. „Am auzit informaţii care se băteau cap în cap. În acelaşi timp, am avut impresia că se încearcă să fie redusă importanţa raportului Kroll. De fapt, este unicul document sistematizat care arată documentat ce s-a întâmplat în această perioadă în sectorul bancar. Nu exclud că ceea ce a fost ieri în Parlament reprezintă un show realizat pentru a pune presiune pe anumite personaje şi pentru a scoate presiunile de pe altele”, a declarat Negruţă în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

Fostul ministru al Finanţelor s-a arătat contrariat de răspunsul lui Chetraru la întrebarea deputaţilor: Cum se explică decizia Guvernului din 13 noiembrie de a emite suma de 9,5 miliarde de lei, în timp ce BEM a luat banii acumulaţi de la cetăţeni, 10 miliarde de lei, la cea mai înaltă dobândă şi i-a plasat în Banca Socială, ulterior solicitând şi primind prima tranşă de la BNM? Între timp, Banca Socială a încheiat un contract de credit cu „Fortuna United LP” şi banii au plecat peste hotare, iar BNM a acceptat să-i acorde ajutor şi Băncii Sociale.

„Din răspunsul directorului CNA am observat că nu posedă lucruri elementare de înţelegere a ceea ce s-a întâmplat. Răspunsul său a fost că trebuia să treacă timp până banii de la Guvern să ajungă la BNM. În primul rând, banii de la Guvern încă nu au fost puşi la bătaie, vor fi incluşi în circuit abia când garanţia Guvernului va fi activată. Audierile au fost o încercare de a jongla cu evenimente şi de a încurca şi mai mult lucrurile”, a spus el.

La rândul său, procurorul Ion Diacov a declarat că şefii Procuraturii Generale şi Centrului Naţional Anticorupţie nu aveau dreptul din punct de vedere procesual de a oferi date, cifre, nume pe care le aşteaptă omul de rând, dar puteau da un răspuns mai concis fără a intra în detalii şi fără a dezvălui secretul anchetei. „Nu s-a dorit însă acest lucru, cei care au raportat au ieşit mulţumiţi că şi-au făcut datoria, partidele – că vor avea ce discuta în continuare. Iar societatea a fost adormită cu poveşti, precum că se face ceva”, a spus el.

Diacov a reiterat că în 2012, când a fost iniţiat dosarul penal pe numele fostului preşedinte al Consiliului de administrare al BEM, Grigore Gacichevici, a solicitat de la Procuratura Generală ca dosarul să fie preluat de Procuratura municipiului Chişinău, dar a primit refuz. Gacichevici a fost arestat în 2012, apoi a fost eliberat şi cercetat în libertate. „Poate fi arestat cu bucăţica în acest mod încă vreo 15 ani. Dacă ar fi fost arestat în 2012, iar urmărirea penală ar fi fost efectuată în două-trei luni, acest fapt ar fi speriat pe cineva care a aplicat ulterior aceleaşi scheme. Şi, astfel, jaful poate că nu ar fi fost comis”, a spus Diacov.

Amintim că acum trei zile ex-preşedintele Consiliului de administrare, Grigore Gacichevici, a fost reţinut pentru 72 de ore. Reprezentantii CNA spun că Gacichevici este bănuit că ar fi încălcat normele de creditare la acordarea împrumuturilor pentru trei companii, în perioada când era director de bancă, suma totală a acestora depăşind 260 000 000 de lei. Procurorii au cerut 30 de zile de arest preventiv, iar Judecătoria Buiucani urmează să decidă astăzi dacă acesta va fi plasat în arest preventiv.

Gacichevici a mai fost reţinut de CNA şi procurori în luna mai 2015. Printr-o decizie a magistraţilor de la Curtea de Apel Chişinău a primit însă atunci mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău