Invidia, cea care ucide prietenia

PROVERB ORIENTAL // Niciodată să nu faci rău, căci se întoarce împotriva ta şi te loveşte mai tare decât poţi suporta.

Ce nu fac femeile din gelozie, ură şi invidie! Olga şi Valentina au fost prietene la cataramă. Se cunoşteau din şcoală, au mers la aceeaşi facultate şi, din păcate, s-au îndrăgostit de acelaşi bărbat.

La început, Ştefan era prietenul Olgăi. Fetele locuiau împreună. Toate bune, Ştefan venea, chipurile, la Olga, dar stătea mai mult cu Valentina. Când plecau undeva la distracţii, îi spunea Olgăi să o ia şi pe Valentina, ca să nu stea acasă singură. Apoi a încetat să mai vină, să o telefoneze, încât Olga a înţeles că relaţia dintre ei s-a terminat. A uimit-o însă altceva: nu ştiu cum, dar şi Valentina s-a înstrăinat de ea. Între ele a apărut din senin o răceală.

Ură şi sete de răzbunare

Într-o zi, când Olga a venit de la ore, a găsit un bileţel de la Valentina. „Mi-am găsit altă gazdă, să mă ierţi dacă te-am supărat cu ceva. Am să-ţi telefonez.” Nu a mai căutat-o şi nici Olga nu a încercat să afle de ce a plecat prietena sa. Apoi, peste ani, de la nişte cunoştinţe a aflat că Valentina s-a măritat şi că bărbatul ei e avocat. Nici nu bănuia ce surpriză o aşteaptă. S-a dus de Blajini acasă şi, în cimitirul satului, a zărit-o pe Valentina alături de soţul ei. Era gravidă. Iar soţul, cine credeţi că era? Ştefan, fostul prieten al Olguţei. Atunci a înţeles de ce s-a înstrăinat Valentina aşa de brusc, de ce a plecat la altă gazdă şi nu a mai căutat-o niciodată.

Doar cel care a trecut prin asemenea situaţii poate înţelege ce era în sufletul fetei. Ură şi sete de răzbunare. Nu se mai gândea că au crescut împreună, că au fost prietene, că, la urma urmei, cazuri din astea se mai întâmplă. Şi a hotărât atunci să o pedepsească pe cea care i-a luat prietenul. Să nu te pui niciodată cu mintea femeii care vrea răzbunare. Te poţi aştepta la orice.

Şerpii, spaima Valentinei

Olguţa a pus la cale nişte flăcăi să îi prindă nişte pui de şerpi. Le-a spus că îi trebuie pentru un muzeu al ţinutului natal. Prietenele erau profesoare de biologie. Le-a dat bani grei, zicea că le înţelege osteneala. Până a i se aduce şerpii, Olguţa a aflat totul despre prietena ei: unde locuieşte, când e singură acasă etc. Într-un cuvânt îi cunoştea programul, poate, mai bine chiar decât Valentina. În ziua când vroia să-şi pună planul în aplicare, se plimba prin curtea casei Valentinei şi a zărit un copil de vreo opt anişori. L-a rugat să urce la etajul trei, apartamentul 12. Acolo locuia rivala ei. I-a spus să îi dea pachetul femeii care îi va deschide uşa. I-a întins copilului cinci lei şi a dispărut.

Am uitat să vă spun că s-a deghizat ca să nu fie recunoscută. Le-a potrivit aşa ca să nu fie bănuită de nimic. Vă spuneam că au crescut în acelaşi sat, au învăţat în aceeaşi şcoală şi au dormit de foarte multe ori în acelaşi pat. Aşa că Olguţa ştia foarte bine că Valentina nu se teme de nimic pe lumea asta decât de şerpi.

Când s-a dus, peste două săptămâni, acasă, a aflat de la cunoştinţele lor comune ce s-a întâmplat cu Valentina în acea zi. Curioasă cum era, după ce copilul i-a întins pachetul, 1-a deschis. Când a văzut ce e înăuntru, a scăpat pachetul şi târâtoarele s-au împrăştiat prin casă. De spaimă, a început să tremure. Nu avea voce să ţipe, nu avea puteri să se mişte să iasă afară. După câteva ore, i s-au rupt apele. Era în luna a şaptea de sarcină. Aşa a găsit-o bărbatu-său când a venit de la serviciu. A chemat ambulanţa. Spre dimineaţă, Valentina a născut o fetiţă. Nu ştiu dacă şi-a dat seama ce se întâmpla cu ea. Medicii se zbăteau să salveze copilul, plăpând şi micuţ din cale afară. Ştefan, când s-a întors acasă de la maternitate, a zărit într-un colţ, unde bătea soarele, câţiva şerpi încolăciţi. Şi atunci şi-a dat seama că în lipsa lui s-a întâmplat ceva, că nu în zadar nevastă-sa era atât de înspăimântată şi că naşterea asta pripită n-a venit din senin. A ieşit în curte şi a început să întrebe vecinii: poate au observat ceva. Abia spre seară a aflat toată povestea de la mama băiatului care i-a dus nevestei sale pachetul.

Olga se retrage la mănăstire

Au trecut ani de zile, dar Valentina nu şi-a mai revenit. De dragul copilului, Ştefan nu a divorţat, dar şi-a găsit o altă femeie, Eufrosinia. Stătea mai mult la ea. O ducea şi pe Sanda acolo – fetiţa lui –, căci femeia aceea avea copii cu care se juca. Olga, prietena răzbunătoare, s-a dat de un timp cu biserica. Nu era sărbătoare, nu era zi de sâmbătă sau duminică să lipsească de la slujbe. Vroia să fie iertată pentru că nu şi-a dat seama atunci la ce o să ducă fapta ei. Verişoara sa, care mi-a povestit întâmplarea, o îndemna să se ducă la Ştefan şi Valentina să le cadă în genunchi şi să le ceară iertare. Olga însă se temea că va fi dată în judecată.
Când a murit Valentina, fetiţa ei era în clasa a cincea. Ştefan s-a mutat la Eufrosinia. A vândut apartamentul, iar Sănduţa mergea la şcoala unde lucra Olga. Gândul că ar putea-o vedea zilnic pe fata Valentinei a fost mai mult decât putea suporta femeia. Aşa că a lăsat şcoala şi lumea mireană. Astăzi e într-o mănăstire de maici, poartă numele Epistimia. Niciodată să nu faci rău, căci se întoarce împotriva ta şi te loveşte mai tare decât poţi suporta.

The following two tabs change content below.
Lidia Bobână

Lidia Bobână