Investigaţie: Igor Dodon şi conexiunea cu pliantele denigratoare la adresa Maiei Sandu

Investigaţie: Igor Dodon şi conexiunea cu pliantele denigratoare în adresa Maiei Sandu

În plină campanie electorală pentru alegerea şefului statului, atât în Capitală, cât şi în raioane sunt distribuite pliante cu mesaje denigratoare şi manipulatorii la adresa candidatei Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu.
Foile volante care avertizează despre o eventuală invazie a refugiaţilor în R. Moldova, închiderea grădiniţelor, dispariţia satelor şi pericolul homosexualilor, nu conţin informaţii despre cine le tipăreşte, în ce tiraj şi din ce resurse, fapt care contravine legislaţiei electorale. Inspectoratul General al Poliţiei susţine că investighează cazul. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au aflat cine ar fi pus la cale propagarea falsului electoral.
De fapt, repartizarea fluturaşilor se întâmplă chiar la câţiva paşi de MAI, în biroul Uniunii Ofiţerilor din Republica Moldova, organizaţie cu care liderul PSRM, Igor Dodon, contracandidatul Maiei Sandu la alegerile prezidenţiale, are legături strânse de ani buni, scrie anticorupţie.md.
La sfârşitul lunii octombrie, în preajma primului tur al alegerilor prezidenţiale, în Chişinău şi în alte localităţi au fost distribuite pliante care conţin simbolurile Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi numele liderului formaţiunii, Maia Sandu, dar care au un conţinut denigrator la adresa politicianei. Printre altele, pe foile volante se arată că, dacă ajunge şef al statului, Sandu ar urma să deschidă frontierele pentru zeci de mii de migranţi, raioane şi sate întregi ar putea să dispară şi vor fi închise şcoli, grădiniţe şi spitale, iar căsătoriile între persoane de acelaşi sex ar urma să fie legalizate. „Maia Sandu va ceda ţara devastată refugiaţilor, homosexualilor şi unioniştilor”, se mai spune în pliantele care, bunăoară, au fost împărţite studenţilor Universităţii de Stat din Moldova.
Pe pliante nu este indicat la comanda cui şi când au fost tipărite, denumirea tipografiei, tirajul, fapt care contravine Codului Electoral: CODUL ELECTORAL al Republicii Moldova // Articolul 641. Particularităţile reflectării alegerilor de către mijloacele de informare în masă. Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă concurentul electoral. Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit. Publicitatea electorală contra plată va fi însoţită de genericul „Electorala”.
Maia Sandu a calificat din start informaţiile de pe pliante drept falsuri şi tentativă de denigrare din partea contracandidaţilor săi. Mai mult, pe 28 octombrie, reprezentanţii PAS au depus o sesizare la Inspectoratul General de Poliţie (IGP) prin care au cerut iniţierea unei investigaţii „în vederea identificării celor care au organizat tipărirea, transportarea şi distribuirea acestor pliante ilegale, cu pedepsirea lor potrivit rigorilor legale”. Totodată, ei solicită ca organele competente să ia măsuri urgente pentru stoparea distribuirii materialelor.
„La sesizare am anexat două copii ale pliantelor pe care ni le-a adus cineva la sediul partidului. La IGP ne-a primit dl Cavcaliuc (Gheorghe Cavcaliuc, şef adjunct IGP – n.r.), a dat indicaţii cuiva din subalternii săi de la sectorul Centru să preia sesizarea noastră. Cererea a fost înregistrată, iar dl Cavcaliuc i-a transmis subalternului să vină la el ca să-i explice paşii pe care urmează să-i facă în investigarea cazului. De atunci, nu am mai fost contactaţi despre sesizarea depusă”, ne-a spus Dan Perciun, membru al Biroului permanent naţional al PAS. La o săptămână de la recepţionarea sesizării, reprezentanţii IGP susţin că nu au dat deocamdată de făptaşi.
Distribuirea pliantelor, chiar sub nasul MAI
Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au reuşit să afle cine a pus la cale schema şi cum materialele cu pricina ajung la casele oamenilor. Se întâmplă chiar în centrul Chişinăului, în preajma sediului  Ministerului Afacerilor Interne, pe str. Ştefan cel Mare 142, acolo unde, la etajul doi, se află biroul Uniunii Ofiţerilor din R. Moldova (UORM). În dimineaţa zilei de vineri, 3 noiembrie, o nouă partidă de circa 200.000 de pliante a fost adusă la sediul organizaţiei neguvernamentale.
Potrivit surselor noastre, de aici, membrii Uniunii – în mare parte pensionari, dar nu numai – le răspândesc în fiecare sector din Capitală. O altă parte din materiale, tipărite atât în limba română, cât şi în limba rusă, pleacă în raioane, unde Uniunea Ofiţerilor are câte o reprezentanţă. Nu am reuşit să aflăm unde au fost tipărite foile volante, dar un expert în domeniu susţine că e vorba de o simplă imprimantă. „Analizând calitatea tiparului, deducem că ele au fost scoase la imprimantă. Mai exact, la diferite imprimante, pentru că în cazul variantei în limba rusă – culorile sunt unele, iar la varianta în limba română – altele, respectiv cerneala diferă”, argumentează Veaceslav Dreglea, director comercial al unei tipografii din Capitală.
Pachetele cu pliantele denigratoare, aduse la sediul Uniunii Ofiţerilor. În imagini apare inclusiv drapelul UORM şi portretele mai multor ofiţeri, afişate pe pereţii biroului.
O înregistrare audio care a intrat în posesia noastră, dar pe care nu o publicăm din motive de siguranţă, confirmă faptul că mai mulţi membri ai Uniunii discută între ei cum să repartizeze în continuare buletinele proaspăt venite de la tipar, precum şi cât de important este ca lumea să iasă la vot pe 13 noiembrie. „Stând acasă, nu vei câştiga nimic. Mergi şi votează!”, spune unul dintre ei. „Eu le-am spus la ai mei din raion: «Dacă nu-l votaţi pe Dodon, nu mai calc aici, la voi»”, comentează altul. „Câte trebuie, atâtea luăm. Câte pot duce mâinile. Dacă nu ajung, mai dăm”, nu întârzie o altă replică. Din discuţie mai aflăm că cineva îi îndeamnă pe vorbitori să nu facă campanie electorală, pentru că nu ar ţine de ceea cu ce se ocupă organizaţia.
– Vi le întorc, poftim.
– De ce?
– Nu vă ocupaţi cu politica! Nu suntem o organizaţie politică!
– Păi, astea nu sunt politică.
– De ce atunci este despre Maia Sandu?
– Păi, este împotriva Maiei Sandu! (…) Este exact de ceea ce promovează ea.
– Noi nu ne ocupă cu de astea!
Am mers la Uniunea Ofiţerilor ca să cerem nişte pliante sub pretextul de a le împărţi studenţilor. Bărbatul din birou ne-a ajutat fără nicio ezitare. „Luaţi câte aveţi nevoie. A apărut o personalitate marcantă la noi: nicăieri nu lucrează şi acum vrea să se facă preşedintă. Luaţi şi de-al doilea fel, ele vin împreună”, ne-a spus el, făcând aluzie la Maia Sandu.
UORM este o organizaţie voluntară, fondată în iulie 1999, din care fac parte militari şi ofiţeri atât în serviciu, cât şi în rezervă sau în retragere, din diferite structuri de apărare: Armata Naţională, MAI, SIS, carabinieri, marinari etc. Asociaţia are reprezentanţe în toate raioanele şi în fiecare sector din Capitală. Potrivit datelor de pe site-ul organizaţiei, la ora actuală, Uniunea are membri circa 4.500 de ofiţeri, inclusiv şase deputaţi din Parlament şi 103 consilieri în autorităţile publice locale. Cotizaţia de membru este de 50 de lei lunar.Preşedinte al UORM este generalul de brigadă Victor Gaiciuc, care i-a luat locul lui Vadim Mişin, ex-deputat şi fost lider al partidului Renaşterea.
Gaiciuc a ocupat fotoliul de ministru al Apărării între 2001 şi 2004, în componenţa Guvernului Tarlev, şi a fost demis prin decret prezidenţial ca urmare a unui scandal legat de sustragerea ilegală din depozitele Armatei Naţionale a unui lot de arme. La scurt timp, militarul a fost numit Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei şi reprezentant al Moldovei la NATO. Actualmente, el este administrator al companiei de asigurări Acord Grup. Societatea pe acţiuni a fost fondată în 2002 şi are un capital social de 37 de milioane de lei.
Totodată, în aprilie 2015, Gaiciuc a devenit preşedinte al consiliului Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Moldova (BNAA).Secretar al UORM este colonelul Alexandru Maliuga. Potrivit surselor noastre, anume el ar fi responsabil de repartizarea pliantelor, fiind cel care dă telefoane în regiuni şi verifică cum decurge procesul.
Socialistul Dodon, prieten vechi al ofiţerilor şi veteranilor
Igor Dodon sprijină Uniunea de mulţi ani, inclusiv financiar. Mai mult, socialistul este naşul de cununie al fiului mai mic al lui Victor Gaiciuc, Sergiu Gaiciuc. Tânărul a făcut nunta în septembrie 2011, iar presa scria atunci că familia Dodon au fost naşi pentru a patra oară.
Potrivit Ziarului de Gardă, mireasa, Ina Ceban, este fiica unei vân­ză­toa­re stra­da­le din „afa­ce­rea cu aurul”, reţi­nu­tă de mai mul­te ori de poli­ţi­ş­tii sub aco­pe­ri­re de la Misiu­ni Spe­ci­a­le. Liderul PSRM a recunoscut atunci gradul de rudenie cu Victor Gaiciuc. De altfel, Igor Dodon nu ascunde nici legătura strânsă pe care o are cu membrii UORM, fiind prezent la numeroase evenimente organizate de aceştia. Pe 23 februarie 2016, la adunarea consacrată Zilei veteranilor forţelor armate şi ai organelor de drept, politicianul a împărţit flori celor care au slujit patriei şi a ţinut un discurs de la tribună. Victor Gaiciuc, la rându-i, i-a mulţumit lui Dodon pentru că a contribuit la organizarea evenimentului festiv.
La o altă întrunire de la mijlocul lunii septembrie, dedicată celor 25 de ani de Independenţă ai Republicii Moldova, membrii Uniunii au semnat o declaraţie în care îndeamnă cetăţenii să voteze la alegeri pentru un preşedinte care condamnă unionismul şi promovează suveranitatea R. Moldova. „Avem nevoie de un preşedinte care va apăra statalitatea moldovenească şi religia ortodoxă, care va restabili relaţiile prieteneşti cu partenerul nostru strategic – Federaţia Rusă”, se menţionează în declaraţie. „Doar datorită eforturilor lui Igor Dodon şi ale partidului în general, nouă ne-a reuşit până acum să acordăm sprijin financiar şi să desfăşurăm evenimente legate de educaţia militară şi patriotică”, a comentat de această dată Victor Gaiciuc. Şi aici liderul PSRM a fost prezent:
The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)