Intimidarea judecătorilor

„Când avem o legislaţie imperfectă, să tragi la răspundere judecătorul pentru modul în care a interpretat legea reprezintă o sfidare a principiilor statului de drept”

foto-inga-grigoriu

Decizia emisă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care şi-a dat acordul de pornire a urmăririi penale în cazul magistratei Domnica Manole reprezintă un atentat la independenţa judecătorilor şi încalcă toate canoanele şi reglementările internaţionale, potrivit cărora, judecătorii nu pot fi traşi la răspundere penală pentru modul în care au interpretat legea. Opinia aparţine judecătoarei Tatiana Răducanu, unul dintre cei trei membri ai CSM care au votat împotriva pornirii urmăririi penale.

În timp ce judecătorii implicaţi în atacuri raider, exproprieri, condamnări la CEDO, spălări de bani, continuă să stea neclintiţi în fotolii, fiind protejaţi de sistem şi de cei interesele cărora le apără, judecătoarea Domnica Manole, care a luat o decizie favorabilă celor 400 de mii de persoane ce au optat pentru iniţierea referendumului de modificare a Constituţiei, iniţiat de Platforma „Demnitate şi Adevăr”, a trezit nemulţumirea conducătorilor sistemului şi riscă să fie trasă la răspundere penală.

În cadrul şedinţei CSM, care a avut loc marţi, 31 mai, opt din cei 11 membri ai CSM au votat pentru pornirea urmăririi penale a judecătoarei. Domnica Manole urmează să fie cercetată pentru că a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 30 martie 2016 privind refuzul de a organiza referendumul şi a obligat instituţia să adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei R. Moldova, pentru care au semnat peste 400.000 de oameni. La luarea deciziei, judecătoarea s-a condus de faptul că grupul de iniţiativă a colectat numărul necesar de semnături prevăzut de art. 141 din Constituţie (200,000 de semnături, inclusiv câte 20,000 din cel puţin jumătate de unităţi administrative existente în 2000).

La rândul său, Dumitru Visterniceanu, membru al CSM care a votat împotriva pornirii urmăririi penale, a declarat că argumentele invocate de procurorul general sunt bazate doar pe hotărârea CSJ şi sunt insuficiente. Nu am votat pentru că, în viziunea mea, CSM este instituţia care trebuie să asigure atât independenţa sistemului judecătoresc în general, cât şi a fiecărui judecător în parte”, a precizat Visterniceanu.

O lege ambiguă

Hotărârea Curții de Apel a fost contestată de CEC la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La 22 aprilie 2016, CSJ a constatat că hotărârea CEC este legală şi a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău. CSJ a conchis că hotărârea din 14 aprilie 2016 a fost adoptată cu „interpretarea eronată a normelor legale şi aplicarea unei legi care nu putea fi aplicată dat fiind abrogarea acesteia”. CSJ a constatat în special că este inadmisibil ca numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi să fie calculate din numărul unităţilor existente în 2000, deoarece legea cu privire la organizarea administrativ-teritorială în vigoare în 2000 a fost anulată în 2002. La 23 mai 2016, Procuratura Generală a fost sesizată de către CEC în ce priveşte „comiterea de către judecătorul Domnica Manole a infracţiunii prevăzute de art. 307 Cod penal (pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii)”. A doua zi, la 24 mai 2016, procurorul general interimar, Eduard Harunjen, a solicitat CSM acordul pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătoarei. Acesta a reprodus argumentele invocate de Curtea Supremă de Justiţie.

Intimidată pentru că a criticat sistemul

Judecătoarea Domnica Manole a declarat că sesizarea procurorului general reprezintă o răfuială pentru criticile aduse anterior sistemului judecătoresc. „Am fost conştientă de faptul că vor urma presiuni, pentru că nu s-a dorit o asemenea decizie. Procurorul general interimar a declarat că vrea să verifice dacă nu am fost sunată ori nu am fost influenţată la luarea deciziei. Am o experienţă de 25 de ani. Nu mi-a telefonat nimeni şi nici nu am fost influenţată. La baza deciziei a fost convingerea mea şi legea. Şi astăzi consider că legea e de partea celor 400 de mii de cetăţeni care au semnat pentru Referendum”, a spus judecătoarea.

Magistrata a mai precizat că se simte intimidată din momentul în care, în calitate de membră a Colegiului Disciplinar, a votat pentru sancţionarea cu mustrare a patru judecători ai CSJ care au dispus încasarea unei pretinse datorii din bugetul statului de 14 milioane de lei în favoarea companiei de construcţii „Basconslux”, firmă care a demolat în 2007 Stadionul Republican, în lipsa contractului şi a unei licitaţii publice.

Argumentele lui Harunjen sunt insuficiente

Judecătoarea Tatiana Răducanu, membră a CSM, a votat împotriva pornirii urmăririi penale pe numele judecătoarei. Aceasta s-a întrebat la rândul său de ce procurorul general interimar nu s-a autosesizat, de exemplu, în legătura cu decizia dubioasă de acordare a celor 14 milioane de lei agentului economic enunţat mai sus.

În viziunea sa, decizia de a porni o urmărire penală pe numele judecătoarei Domnica Manole reprezintă un act de intimidare şi descurajare a tuturor judecătorilor. „Principiul independenţei justiţiei presupune independenţa fiecărui judecător în parte în exercitarea funcţiilor sale. Nu poate fi tras la răspundere penală un judecător pentru modul în care a interpretat legea. Judecătoarea Domnica Manole, la emiterea hotărârii, a interpretat legea în felul în care a considerat că este corect, iar CSJ nu a constatat că hotărârea casată a Curţii de Apel Chişinău este una arbitrară ori una abuzivă.

Părerea mai multor experţi este că Constituţia R. Moldova conţine în textul său o greşeală de tehnică legislativă cu privire la numărul de cetăţeni cu drept de vot care pot iniţia revizuirea Constituţiei. Curtea Constituţională, în hotărârea sa din 2008, a confirmat că este de competenţa legislativului de a modifica această normă legală, fapt care nu s-a întâmplat până în prezent. Deci, în cazul în care avem o legislaţie imperfectă, să tragi la răspundere judecătorul pentru modul în care a interpretat legea reprezintă o sfidare a principiilor statului de drept”, a declarat judecătoarea.

La rândul său, Dumitru Visterniceanu, membru al CSM care a votat împotriva pornirii urmăririi penale, a declarat că argumentele invocate de procurorul general sunt bazate doar pe hotărârea CSJ şi sunt insuficiente. Nu am votat pentru că, în viziunea mea, CSM este instituţia care trebuie să asigure atât independenţa sistemului judecătoresc în general, cât şi a fiecărui judecător în parte”, a precizat Visterniceanu.

The following two tabs change content below.