INTERVIU // „UE nu se teme de emigranţii moldoveni”

Jaromir Kvapil: „RM e unica ţară latină din Europa care încă nu face parte din UE”

Într-un interviu oferit JURNALULUI, Excelența Sa Ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău, Jaromir Kvapil, relatează despre ziua naţională a Cehiei, despre relaţiile economice moldo-cehe care au atins cifra de 65 de milioane de euro, despre avantajele moldovenilor care muncesc legal în Cehia, dar şi despre faptul că, în ţara sa, toţi cetăţenii, indiferent de culoarea lor politică, au dorit integrarea în UE.

– Excelență, explicați-ne, vă rog, de ce în Cehia ziua națională se serbează de două ori?

Istoria Cehiei este așa de îndelungată că avem mai multe sărbători naționale. Sărbătorim eliberarea de sub jugul austro-ungar care s-a produs la 28 octombrie 1918. Atunci am recăpătat independența împreună cu slovacii. Mult mai târziu, a fost un eveniment foarte important, Revoluția de Catifea, care a avut loc la 17 noiembrie 1989. Ziua de 17 noiembrie este foarte importantă pentru noi deoarece, de fapt, marcăm trei evenimente care s-au produs la aceeași dată: invazia germană de la 17 noiembrie 1939; greva studenților împotriva regimului sovietic de la 17 noiembrie 1968 și Revoluția de Catifea. Cehia a fost, la fel ca și țara dumneavoastră, la răscrucea între două lumi, cea de Vest și cea de Est.

Care au fost marile provocări după Revoluția de Catifea resimțite de Cehia în calea spre integrarea în UE și NATO?

A fost puțin mai ușor în comparație cu alte state, fiindcă Cehia a fost o țară dezvoltată. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, Cehoslovacia de atunci a fost una dintre cele mai dezvoltate țări din lume. Ne aflam pe locul nouă sau zece ca nivel de dezvoltare, de fapt, și atunci când eram în componența Imperiului austro-ungar eram o țară puternic industrializată. Când se discuta la Ialta în 1946 dacă Cehoslovacia va intra în lagărul socialist, sovieticii ne-au dorit foarte mult ca să arate cât de importante țări pot fi în cadrul imperiului sovietic, împreună cu RDG și cu alții. Cehoslovacia, înainte de război, a fost ultima țară din Europa care mai era democratică. Deci, am avut o bună moștenire.

Vă rog să ne vorbiți despre proiectele culturale, sociale pe care le implementează Cehia în Republica Moldova, dar și despre businessul ceh în RM.

Acum doisprezece ani, când am servit ca ambasador în Portugalia, am scris împreună cu consiliul nostru economico-comercial care sunt domeniile economice în care Cehia ar putea să facă față și am aflat că sunt 27. Bineînțeles că deocamdată ar putea să existe multe posibilități, dar nu sunt utilizate toate.

Dar și așa, volumul schimburilor dintre Cehia și RM crește, și anul acesta vom fixa un record. Am putea să atingem un volum al schimburilor de la 65 până la 70 de milioane de euro, din care două treimi sunt de obicei volumul exportului cehesc și o treime exportul moldovenesc în Cehia. Bineînțeles, noi avem dezvoltată și ramura energetică, avem bere. Sunt foarte multe posibilități, dar cea mai cunoscută este cea a exportului mașinilor Skoda, care sunt foarte bine văzute inclusiv în țara Dumneavoastră.

Republica Moldova pentru noi este una din cinci țări din lume unde preferăm să facem proiecte de dezvoltare în domeniul social, al sănătății, agricultură. Anual, pentru aceste proiecte, oferim circa trei milioane de euro. De când am venit eu în țara Dumneavoastră, am început să facem mai multe evenimente culturale. În fiecare an, facem și un concert de muzică simfonică.

Începând cu anul 1946, organizăm un concurs internațional care este legat de un sat din apropierea Pragăi, Lidice. Localitatea a fost distrusă de hitlerişti, populaţia satului fiind exterminată, după ce protectorul german al Boemiei şi al Moraviei, Reinhard Heydrich, a fost ucis de partizani. 105 copii din localitate au fost masacraţi. În cadrul concursului, copii din mai multe ţări îşi expun viziunea asupra viitorului acestei lumi prin intermediul picturii. Anul acesta, zece copii din Republica Moldova au primit diplome în cadrul acestui concurs.

– Republica Moldova încearcă să păşească pe calea integrării în UE. Parteneriatul Estic este o treaptă în acest sens. Care este asistenţa Cehiei oferită RM pe acest parcurs?

Probabil, ştiţi că Parteneriatul Estic a luat fiinţă atunci când Cehia deţinea preşedinţia Uniunii Europene şi s-a realizat sub îndrumarea Poloniei şi Suediei. În Parteneriatul Estic, din cele şase ţări, RM este un premiant. Acest lucru a fost reconfirmat acum o lună, când cei opt miniştri de externe din ţările UE, mai ales din partea estică, au scris o scrisoare comună baronesei Ashton în care se menţiona că RM trebuie promovată, că nu există o altă posibilitate decât să se integreze în UE în viitorul cât se poate de apropiat, după ce va face toate reformele necesare.

– Când spuneţi că RM este un lider în cadrul PE, la ce vă referiţi? Simțiți Dvs. aceste reforme?

Aceste reforme trebuie să le vedeţi voi. Trebuie să mărturisesc că aceste reforme, ca şi în cazul Cehiei, nu sunt prea uşoare. Câteodată sunt foarte dure şi dureroase. În urma acestor reforme, RM va avea mai multe de câştigat. Se ştie că este vorba şi de abolirea vizelor. Republica Moldova este singura ţară din Europa care face parte din latinitate şi care nu face parte din UE. Dar aici trebuie să vă gândiţi Dumneavoastră, cetăţenii, împreună cu guvernul şi cu sistemul regional, să spuneţi clar unde vreţi să ajungeţi.

– Vă referiţi la faptul că în RM nu există o poziţie consolidată a tuturor cetăţenilor, inclusiv a parlamentarilor, faţă de integrarea în UE?

E adevărat că la noi toate forţele parlamentare, inclusiv comuniştii, sunt pentru UE. Avem şi un eurorealist care este preşedintele Vaclav Klaus, care este împotriva federalizării UE. Totuşi şi el şi alţii ştiu foarte bine că nu avem o altă posibilitate decât să fim acolo unde suntem. Cât priveşte NATO, a fost puţin mai complicat, dar atât noi, cât şi ţările baltice am reuşit foarte repede să scăpăm de dominaţia de atunci a Uniunii Sovietice. Am scăpat de forţele respective care au plecat de la noi, dar, din păcate, din câte am înţeles eu, s-au oprit la Dumneavoastră.

– Spuneaţi că un deziderat pe care trebuie să-l atingă RM este liberalizarea regimului de vize. Nu le este frică europenilor de un val de emigranţi din RM? Care este situaţia cu cetăţenii moldoveni în Cehia?

Nu sunt mulţi moldoveni care muncesc în Cehia. Acum câteva luni, am semnat un acord social cu doamna ministru al protecţiei sociale, Valentina Buliga, în care scrie clar că toţi cetăţenii RM care muncesc oficial în Cehia vor primi pentru anii respectivi şi pensia. Bineînţeles, şi asigurarea socială şi de sănătate ş.a.m.d. Avem în jur de 6500 de cetăţeni care lucrează legal. Mai greu este pentru oamenii care lucrează la negru. Aici lucrurile sunt mai complicate, criza bate la uşa fiecăruia. Am înţeles că în Rusia vor să înceapă o goană după moldovenii care lucrează la negru. Dar la fel poate să fie şi în cazul ţărilor din UE.

Nu poate să ne fie frică de moldoveni, deoarece toţi cei care au vrut să ajungă în Europa au ajuns. Câţi cetăţeni moldoveni sunt stabiliţi în RM, trei milioane jumătate, iar un milion a plecat? Cei care au vrut să plece au plecat demult. La noi s-a întâmplat acest lucru acum o sută de ani. Au emigrat mulţi în vestul Europei şi SUA. Apoi au fugit în 1948 de comunism, apoi, în 1968, a mai fugit încă o jumătate de milion pentru că oamenii nu au fost în stare să accepte ocupaţia sovietică. După aceea, au început să se întoarcă.

– Unde aţi învăţat limba româna?

 Mi-a fost foarte uşor fiindcă am învăţat-o din tinereţe. După ce am fost ocupaţi, studiam la Academia de Studii Economice din Praga. Apoi mi s-a spus că ar fi bine să plec în străinătate şi să termin acolo. Tatăl meu era plecat în România ca reprezentant al unei firme de comerţ exterior. Am terminat facultatea de comerţ exterior la Bucureşti. Mă duceam cu colegii mei de facultate şi la bodegi. În anii ’90, am lucrat la ambasada cehoslovacă, şi apoi la cea cehă. Am avut destul de mult timp să învăţ limba română. Am încercat să învăţ și limba portugheză, dar nu mi s-a deschis urechea. Sincer, cea mai uşoară limbă romanică pentru mine este limba engleză (râde).

The following two tabs change content below.