Interviu cu Olivier Poivre d’Arvor, scriitor, ministru plenipotenţiar, director general al Agenţiei „Culturesfrance”

„Deocamdată, vă cunoaştem puţin – e greşeala noastră, dar şi a voastră”

Interviu cu Olivier Poivre d’Arvor, scriitor, ministru plenipotenţiar, director general al Agenţiei „Culturesfrance”, operator delegat al Ministerului al Afacerilor Externe şi al Ministerului Culturii ale Franţei pentru promovarea culturii franceze pe plan internaţional

– Stimate dle Olivier Poivre d’Arvor, care este scopul vizitei dvs. la Chişinău chiar la începutul anului 2010 (14-15 ianuarie)?

Lucrez pentru Ministerul Afacerilor Externe şi pentru Ministerul Culturii ale Franţei şi, în calitatea mea de director general al organismului „Culturesfrance”, care se ocupă de schimburile culturale internaţionale, aş vrea să văd ce ar putea face partea franceză privind colaborarea cu creatorii şi cu instituţiile culturale din R. Moldova. Deocamdată, vă cunoaştem puţin – e greşeala noastră, dar şi a voastră, şi ar trebui s-o reparăm. Până acum, probabil, noi nu am fost destul de curioşi în raport cu arta, cultura moldavă, iar voi nu aţi promovat suficient în străinătate cultura din Republica Moldova. Proiectele de colaborare ne interesează mult, căci R. Moldova e o ţară de cultură, cu mulţi artişti importanţi, cu acţiuni culturale de rezonanţă. Ne propunem să vedem cum putem dezvolta cooperarea culturală cu această ţară care a anunţat ferm că are drept obiectiv integrarea în Uniunea Europeană.

– Veţi lua în considerare faptul că în R. Moldova mulţi oameni cunosc limba franceză?

Da, sigur. Ştiu că în Moldova există tradiţia studierii limbii şi a culturii franceze. Pentru noi, acesta ar fi un motiv în plus pentru extinderea relaţiilor moldo-franceze. Am făcut multe în acest sens. După 1990, de exemplu, aici a fost înfiinţată Alianţa Franceză, în cadrul căreia activează mulţi francofoni. Dar trebuie să mai căutăm persoane, instituţii culturale, pentru a aprofunda aceste relaţii.

– Criza globală ar putea afecta grav cultura?

În 2009, interesul pentru cultură a sporit în Franţa. Cultura e o reacţie la criză, e un mod de a rezista în faţa crizei. Se observă o creştere foarte importantă a numărului spectatorilor în teatre şi cinematografe. Probabil, în aceste vremuri ale egoismului, ale luptei pentru supravieţuire, oamenii simt necesitatea de a fi împreună, de a împărtăşi nişte emoţii comune într-o sală de teatru sau cinema.

– Scrieţi proză şi eseistică, cele mai cunoscute romane ale dvs. sunt „Le Voyage du fils”, „Courriers de nuit”, „Pirates et Corsaires”, „Le monde selon Jules Verne”. Ce înseamnă scrisul pentru dvs.?

O necesitate. Activez ca diplomat, dar nu aş putea fi doar diplomat. Prefer să am două vieţi, scriitura pentru mine e un lucru capital. Scriu noaptea sau în weekend, în avioane, în trenuri. E o bătălie permanentă pentru timp, pentru orele rezervate scrisului.

– La care din romanele dvs. ţineţi cel mai mult?

Întotdeauna, unui scriitor îi pare că ultimul său roman e cel mai bun. Cel mai recent roman al meu e povestea unui tânăr chinez care vine la Paris pentru a recupera corpul neînsufleţit al mamei sale care s-a sinucis. La baza romanului e o istorie reală, dar bineînţeles că şi aceasta e o scriere de ficţiune. Pentru mine, ca scriitor, e important să abordez probleme dure, precum e migraţia.

– În Franţa se scrie şi se citeşte multă poezie?

Se scrie multă, dar se editează puţină, volumele de poezie apar în tiraje de 200 de exemplare. De fapt, poezia circulă mai mult pe internet. Proza, în schimb, e foarte citită. În Franţa, apar doar în lunile septembrie şi octombrie, în fiecare an, câte 600 de romane.

– În 2005, aţi organizat la Toulouse prima ediţie a „Maratonului cuvintelor” („Marathon des mots”), un festival al textelor şi cuvintelor. Festivalul a ajuns la cea de-a cincea ediţie, se bucură de succes, e foarte popular. Ocupă locul doi printre manifestările literare din Franţa, după numărul de participanţi. Este posibil ca la o nouă ediţie a „Maratonului cuvintelor” să fie invitaţi şi scriitori din R. Moldova?

Am creat festivalul în unul din cele mai mari oraşe ale Franţei. El durează trei-patru zile. În decursul acestora se ţin recitaluri, lecturi sub formă de maraton care nu se întrerupe nici noaptea (ce-i drept, pe la ora patru dimineaţa e mai puţină lume). Festivalul e internaţional, adună un public numeros, de circa 70 mii de oameni. Participă 300 de scriitori şi actori din Franţa şi din alte ţări. Invităm actori celebri care citesc în săli cu mii de locuri, participă de asemenea scriitori renumiţi, lumea vine să-i asculte. E incredibil, dar la Toulouse e foarte la modă „Maratonul cuvintelor”! O să invităm şi autori din R. Moldova, cu siguranţă.

– Subvenţiile pentru cultură în Franţa au scăzut sau au crescut în ultimii ani?

Cât priveşte subvenţionarea culturii, situaţia s-a ameliorat vizibil în ultimul timp. Statul alocă sute de milioane de euro pentru proiecte culturale. Nu ne putem plânge în acest sens. Bineînţeles, există şi mulţi artişti liberi, dar statul intervine financiar în procesul cultural din Franţa.

Vă mulţumesc pentru interviu!
A dialogat Irina Nechit

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)