Interesele funcţionarilor de stat, scoase la vedere // Campania media „INTERESE LA VEDERE”

Acum câţiva ani, mai mulţi deputaţi şi miniştri din Lituania au demisionat sau au fost demişi, fiind acuzaţi de conflict de interese. În Polonia, demnitarii de stat sunt obligaţi prin lege să publice pe paginile web din Internet şi în Monitorul Oficial declaraţiile cu privire la conflictul de interese, în caz contrar riscând să fie amendaţi, demişi sau traşi la răspundere penală în cazul în care se depistează că s-au aflat în conflict de interese la luarea deciziilor. Legislaţia României de asemenea prevede răspundere penală, civilă sau administrativă pentru astfel de încălcări. Şi în Republica Moldova există o normă legislativă cu privire la conflictul de interese, adoptată la 15 februarie 2008, însă, potrivit experţilor, aceasta nu funcţionează, iar demnitarii nu se grăbesc să-şi facă publice interesele.

Pentru a promova respectarea Legii nr.16-XVI privind declararea intereselor personale, Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie (AAC) iniţiază campania media „Interese la vedere”. Astfel, API îşi propune să-i determine pe funcţionarii care cad sub incidenţa acestei legi să-şi declare interesele. La prima etapă a campaniei, se va monitoriza dacă funcţionarii de stat respectă prevederile legii şi au depus declaraţii privind interesele personale. Ulterior, API va verifica corectitudinea celor declarate de funcţionari. Rezultatele vor fi transmise mass-media şi publicate pe site-urile www.api.md

Totodată, funcţionarilor care cad sub incidenţa acestei legi li se va propune pentru completare un model de declaraţie cu privire la conflictul de interese (anexat).

API şi Alianţa Anticorupţie fac apel către cetăţenii care cunosc cazuri de conflict de interese cu implicarea funcţionarilor de stat să ne anunţe la numărul de telefon: 022/21-06-02 (persoană de contact: Diana Lungu).

O lege „moartă”

Conflictul de interese este situaţia în care funcţionarul public trebuie să ia o decizie ce poate influenţa interesele sale personale. Prin “interes personal” legea subînţelege orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane apropiate, de către persoana cu funcţie de răspundere ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu. Întru evitarea apariţiei situaţiilor de conflict de interese, Legea cu privire la conflictul de interese prevede declararea intereselor personale de către funcţionarii publici.

Legea cu privire la conflictul de interese reglementează expres cum urmează să procedeze persoanele care deţin funcţii publice în momentul în care interesele lor private concurează cu responsabilităţile profesionale. Astfel, la alegerea, numirea, confirmarea în funcţia publică, precum şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, persoanele care cad sub incidenţa acestei legi sunt obligate să identifice şi să declare interesele personale relevante. Declaraţia de interese personale se depune în termen de 15 zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie, după caz, şi se actualizează anual, până la 30 ianuarie. Declaraţiile pe care trebuie să le depună demnitarii trebuie să cuprindă informaţii despre activităţile profesionale retribuite; calitatea de fondator sau funcţiile de conducere, administrare, revizie sau control deţinute în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice; calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, inclusiv instituţiile de credit, organizaţiile de asigurare şi instituţiile financiare; relaţiile cu organizaţiile internaţionale.

Un studiu al organizaţiei Transparency International Moldova (TI) din 2010 (“Tratarea conflictelor de interese în serviciul public: evoluţie sau stagnare?”) arată că legea cu privire la conflictul de interese nu este respectată, iar funcţionarii nu sunt sancţionaţi pentru nedeclararea conflictelor de interese. Rezultatele sondajului realizat de TI în cadrul a 16 instituţii publice, inclusiv mai multe ministere, arată că majoritatea funcţionarilor publici nu sunt familiarizaţi cu noţiunea de „conflict de interese”, iar unii funcţionari confundă conflictul de interese cu corupţia.

„Este o lege adoptată de dragul comunităţii internaţionale, importanţa ei fiind, deocamdată, egală cu zero. Şi asta din două motive. Unul ar fi lipsa unui model al declaraţiei de interese personale, pe care funcţionarii să-l completeze, aşa cum există în cazul legii cu privire la declaraţiile de proprietăţi şi venituri. Actualmente, chiar şi în lipsa unui model, funcţionarii ar putea să-şi declare interesele personale şi situaţiile de conflicte de interese din proprie iniţiativă, printr-o cerere scrisă în formă liberă, pe care să o depună la administraţia instituţiei. Un alt motiv este lipsa unui organ abilitat care să verifice aceste declaraţii. Deocamdată nu a fost înfiinţată Comisia Principală de Etică care, potrivit legii, este abilitată să verifice corectitudinea declaraţiilor privind interesele personale ale funcţionarilor”, afirmă Cristina Cojocaru, secretarul Alianţei Anticorupţie.

La cine se referă legea

Legea cu privire la conflictul de interese vizează următoarele categorii de persoane:

–          Preşedintele R. Moldova, deputaţii Parlamentului, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, judecătorii instanţelor judecătoreşti, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, colaboratorii serviciului diplomatic, ai Serviciului Vamal, organelor afacerilor interne, CCCEC, organelor securităţii statului (SIS, SPPS), ofiţerilor şi subofiţerilor forţelor armate naţionale;

–          aleşii locali: consilierii în consiliile săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale, deputaţii în Adunarea Populară şi başkanul Găgăuziei, primarii, preşedinţii raioanelor;

–          conducătorii şi locţiitorii conducătorilor instituţiilor publice, întreprinderilor de stat şi municipale, societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;

–          persoanele care sunt împuternicite să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea de stat sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.

Persoanele sus-numite nu au dreptul:

–          să utilizeze sau să admită utilizarea informaţiei de serviciu sau a oricărei alte informaţii legate de activitatea lor în interese personale;

–          să facă uz de serviciu pentru obţinerea unui beneficiu neprevăzut de lege sau de contractul individual de muncă;

–          să folosească, direct sau indirect, orice bun proprietate publică în interese personale;

–          să facă uz de avantajele funcţiei oficiale sau ale statutului deţinute anterior.

Relaţii la tel.: (0 22) 21-06-02

Descarcă un model al Declaraţiei de Interese Personale AICI.

 

Campania media „Interese la vedere” se desfăşoară în cadrul proiectului “Susţinerea activităţii Secretariatului Alianţei Anticorupţie”, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie. Acest proiect este posibil graţie suportului oferit de către Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Sida sau DANIDA.

 

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)