Integrarea (lor) europeană

MAI PE SCURT, săptămâna trecută, am avut impresia că Uniunea Europeană s-a mutat la Chișinău. Au venit 28 de miniștri de Externe ai Uniunii Europene, a venit Štefan Fule, comisarul pentru Extindere, Tomas Hendrik Ilves, președintele Estoniei, ministrul de Externe al Georgiei și peste 200 de reprezentanți ai societății civile din mai multe țări europene.

Am fost copleșit de atâta lume bună și m-am întrebat, pentru ce atâția oameni serioși și-au lăsat trebile lor în țările lor mari și serioase și au venit într-o țară mică, cu o guvernare neserioasă, ca să nu spun una banditească?! Au venit cumva să omagieze un elev eminent la capitolul „integrare europeană” sau mai degrabă avem de a face cu vizita unui consiliu de medici la patul unui grav bolnav?!

Mi-am dorit întotdeauna să ajungem în familia popoarelor europene și de un sfert de secol trăiesc cu speranța asta. Când, la sfârșitul anilor 80, Gorbaciov a lansat perestroika și noi ieșeam la mitingurile neautorizate, credeam că punem începutul apropierii noastre de Europa. Numai că atunci simțeai că aproape tot poporul este pentru schimbări, pentru democrație, pentru Europa. Și mai simțeam cum în fiecare zi ceva se schimbă, că e mai multă libertate, mai multă democrație. Și cum dușmanul, în persoana guvernanților comuniști de atunci, cedau în fiecare zi câte o redută. Entuziasmul nu avea margini, iar senzația de libertate ne îmbăta.

Și astăzi?… Ceea ce se întâmplă astăzi vine ca și cum în continuarea acelui proces, ne îndreptăm spre mai multă democrație, libertate, spre un spațiu unde legea este lege și sunt respectate drepturile omului. Numai că dacă atunci, în anii 80–90, trăiam entuziasm și bucurie, astăzi suntem stăpâniți de apatie și dezamăgire. Aș vrea să ies astăzi la mitinguri în sprijinul integrării europene, tot așa cum ieșeam atunci în sprijinul Perestroikăi, numai că astăzi să spui „integrare europeană” este ca și cum ai înjura. Iar strada este ocupată de comuniști, cei cu care luptam în anii 80.

Perestroika era a noastră, a întregului popor, integrarea europeană este astăzi numai a lor, a guvernanților. Perestroika se simțea în piață, la locul de muncă, peste tot, integrarea europeană se face numai pe hârtie și în cabinetele guvernanților. Ce folos că dl Štefan Fule, atât în timpul vizitei sale din luna mai, cât și a celei de acum le bagă ăstora în cap ideea că integrarea europeană se face pentru cetățeni și că, în primul rând, oamenii trebuie să simtă beneficiile acestui proces.

Noi, cetățenii, nu că nu simțim nimic, noi simțim că ne este din ce în ce mai rău, iar lor le este tot mai bine și mai bine. Ei ne-au furat procesul de integrare europeană tot așa cum au furat BEM și Aeroportul și îl folosesc doar în beneficiul lor. Se plimbă prin Europa, primesc milioane din Europa; ei au tot, noi, nimic.

MAI PE SCURT, de la Ștefan cel Mare am tot căutat mereu aliați în Europa. Și când, în sfârșit, iată, i-am găsit, avem parte de una din cele mai corupte, mai iresponsabile și mai parșive guvernări.

Constantin Cheianu  

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău