Integrarea euroasiatică sau Rusia de la Atlantic la Pacific // NEGRU

Abia intrat în funcţie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat decretul „Măsurile privind realizarea cursului de politică externă al Federaţiei Ruse”, în baza cărora va fi elaborată o nouă redacţie a concepţiei politicii externe a Moscovei.

Refacerea spaţiului ex-sovietic

Cum era de aşteptat, refacerea spaţiului ex-sovietic ca entitate economică, umanitară rămâne printre primele puncte de pe lista de priorităţi ale politicii externe ruse. Eforturile de integrare vor fi îndreptate pe mai multe direcţii şi niveluri, în funcţie de poziţia statelor CSI. Este menţionată necesitatea realizării Acordului privind zona de comerţ liber, semnat la 18 octombrie 2011, a extinderii procesului de interacţiune cu Belarus, în cadrul „statului unional”, a aprofundării integrării euroasiatice în cadrul Uniunii Vamale şi a Spaţiului Economic Unic format de Rusia, Belarus şi Kazahstan, aşa încât să fie creată, începând cu 1 ianuarie 2015, Uniunea Economică Eurasiatică, lăsând uşa deschisă pentru alte state din CSI. Pe plan militar, se va urmări consolidarea Organizaţiei Tratatului Securităţii Colective, a mecanismelor de reacţie operativă „la provocările şi ameninţările contemporane” şi creşterea potenţialului pacificator”.

Neutralitatea şi statutul special

Un alineat aparte este dedicat RM şi conflictului transnistrean. Putin a poruncit să se continue „participarea activă la căutarea căilor de rezolvare a problemei transnistrene în baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a statutului de neutralitate al Republicii Moldova în determinarea statutului special al Transnistriei”. Astfel, Moscova adoptă în mod oficial sintagmele „respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova” şi „statutul special pentru Transnistria”, pe care Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, le-a preluat, în martie 2011, de la omologul său moldovean, Iurie Leancă.

Lupul în piele de oaie

Cuvântul „neutralitate” nu apare întâmplător, dar sensul mai urmează a fi lămurit. Ar trebui să ne înduioşăm, dacă ar fi vorba despre un semn de respect faţă de Constituţia RM. Dar nu este aşa. Altfel, cum rămâne cu prevederea constituţională a RM care interzice aflarea trupelor străine pe teritoriul nostru? O încălcare a statutului de neutralitate prin aderarea la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă a statelor CSI ar deranja Moscova sau ea este îngrijorată doar de apropierea noastră de NATO? Răspunsul la această întrebare este evident.

La fel e şi cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM. Făcând abstracţie de faptul că oficialii ruşi merg la Tiraspol ca la ei acasă, ignorând Chişinăul, preşedintele rus numind şi un reprezentant special pentru o parte a teritoriului RM, a şi declarat-o „reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Transnistria”, Dmitri Rogozin: moldovenii nu vor vedea Transnistria dacă nu vom renunţa la identitatea românească.

Drumurile noastre poate…

Drumurile RM şi ale Rusiei ar putea să se intersecteze nu numai în spaţiul eurasiatic, ci şi în Europa, Moscova urmărind obiectivul strategic de creare a „spaţiului economic şi umanitar unic de la Oceanul Atlantic până la Pacific” şi a unui „complex energetic european comun”. Ceea ce ar fi de salutat. Rămâne însă de văzut ce facem cu „Gazprom”-ul.

Pe termen mai scurt, Rusia îşi propune să încheie un nou „acord de bază privind parteneriatul strategic” cu UE, şi să obţină suspendarea regimului de vize în circulaţia persoanelor.

Conjunctura regională

Moscova va cere garanţii sigure că sistemele antirachetă instalate de SUA nu vor fi îndreptate împotriva rachetelor strategice ale Rusiei. Fiind determinată în special de anunţul de amplasare a sistemelor antirachetă americane în România şi Polonia, această reacţie a Kremlinului urmăreşte să influenţeze conjunctura geopolitică regională în care ne aflăm. În general, în relaţia cu SUA, se pune accentul pe „principiul egalităţii, al neamestecului în afacerile interne şi al respectului intereselor fiecăruia”.

Spaţiul ziarului nu ne permite să ne referim la toate aspectele politicii externe trasate de Putin. Este un document pe măsura unui imperiu care vrea să demonstreze că „s-a trezit”, că nu mai are de gând să „stea în genunchi”. Deşi suprimată, nostalgia răzbate printre rânduri. Şi fantoma URSS o fi bântuind pe coridoarele Kremlinului. E un document care consfinţeşte revenirea de facto a Rusiei la stilul sovietic de politică externă, cel al lupului în piele de oaie.

Georgia şi sentimentele ei

O confirmă şi alineatul referitor la Abhazia şi Osetia de Sud. Moscova se angajează să contribuie activ la devenirea lor ca „state democratice moderne”, la „consolidarea poziţiilor internaţionale, asigurarea securităţii şi restabilirea social-economică a acestor republici”, scuipând pe Georgia şi sentimentele ei.

Ignorarea Ucrainei

E curios şi grăitor faptul că documentul semnat de preşedintele rus nu pomeneşte măcar o singură dată despre Ucraina, a cărei poziţie nu favorizează efortul Moscovei de refacere a URSS. Nici boicotat de Uniunea Europeană în legătură cu cazul ex-premierului Iulia Timoşenko, nici măcar din complezenţă Kievul nu manifestă interes pentru planurile integraţioniste ale lui Putin. Iar fără Ucraina, proiectul în cauză va fi viciat serios şi mult mai greu de realizat.

Ucraina aflată în bune relaţii cu Rusia, dar apropiindu-se de Occident, împreună cu UE, va avea un efect benefic asupra Rusiei, asupra viziunilor sale privind viitorul său, spunea Zbigniew Brzejinski. Dar, probabil, mai este până atunci. Cel puţin, deocamdată, efectul Ucrainei lipseşte. Ca întotdeauna, când are bani, Rusia preferă să se înarmeze şi să-şi facă planuri grandioase de prezenţă pe toate continentele. Când preţul petrolului scade brusc şi Rusia sărăceşte, ea rezistă dezmembrării. Acum ea trăieşte din nou prima fază.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)