Instituționalizarea copiilor trebuie stopată

club de presa

Un copil aflat trei luni într-un mediu rezidențial este cu o lună de întârziere în dezvoltare. Mediul instituțional este dăunător pentru copii, în special pentru cei cu vârste de la 0 la 3 ani. Astfel, instituționalizarea copiilor trebuie stopată cu crearea mai multor servicii de suport pentru aceștia și pentru familii, susțin experții din domeniul protecției copilului.

Recomandările au fost făcute în cadrul Clubului de Presă „Casa de copii nu e acasă. Instituționalizarea copiilor trebuie stopată!” organizat de Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei (APSCF) împreună cu Centrul de Investigații Jurnalistice pe 28 iulie 2015. La discuțiile din cadrul clubului de presă au participat reprezentanți ai Ministerului Muncii, Protecție Sociale și Familiei, exponenți ai societății civile, prestatori de servicii sociale adresate copiilor și familiilor în situații de risc și jurnaliști.

Evenimentul și-a propus să aducă în vizorul presei situația reală a copiilor instituționalizați, efectele instituționalizării și importanța legăturilor familiale calitative și de durată asupra dezvoltării armonioase a personalității fiecărui copil.
„Ceea ce ne dorim, de fapt, este ca mass – media să devină un instrument eficient pentru depășirea situației de vulnerabilitate a acestor copii, fie prin informarea autorităților competente, fie prin sensibilizarea societății care poate contribui la efectuarea schimbării. Schimbarea vine de la noi, de la fiecare, și atât timp cât vom citi în ziare, vom privi la televizor și vom auzi la radio că unui copil îi poate fi mai bine în casa de copii decât în familia săracă, atât timp cât cei care formează opinia publică și o orientează într-o direcție sau alta, nu vor fi de partea copilului, numărul de copii lipsiți de viitor va continua să crească”, a opinat președinta APSCF, Stela Vasluian în cadrul evenimentului.

Trei luni petrecute în internat, o lună de dezvoltare în minus

Astfel, cercetările au evidenţiat întârzieri în dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională a copilului separat de familie, în special când separarea se întâmplă la vârste foarte mici şi pe termen lung. „La fiecare trei luni acumulate de ședere într-o instituție rezidențială a unui copil, aceștia pierd o lună de dezvoltare. Totodată, creierul copilului instituționalizat poate fi de trei ori mai slab dezvolat față de cel al unui copil crescut în familie. Doar 3–5 % din copii care au avut experiența de instituționalizare au capacitatea de a forma și a menține o familie. Chiar dacă o creează, în jumătate de an divorțează. Până la urmă, procentul celor care mențin o familie, cresc copii este foarte mic. Integrarea copiilor de vârstă mică în mediu familial duce la o recuperare în dezvoltare, însă, nu în totalitate. Chiar și după ani buni de investiții reabilitarea unora este practic imposibilă”, a conchis Vioroca Postolaki, membra ONG-ului „Parteneriate pentru fiecare copil”.
Reprezentantul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pe domeniul politicilor pentru protecția copilului, Corneliu Țăruș susține că reforma sistemului rezidențial dă rezultate și asta în primul rând grație cooperării între sectorul societății civile și instituțiile statului.

Servicii insuficiente pentru prevenirea instituționalizării copiilor

„A fost elaborată Strategia de protecție a copilului 2014 – 2020, urmând ca Planul național de acțiuni pentru implementare acesteia să fie transmis Guvernului spre aprobare în această toamnă. Strategia conține trei obiective, primul dintre care este prevenirea separării copiilor de familie și stoparea graduală a instituționalizării copiilor de 0-3 ani. Lucrăm la implementarea unui proiect de serviciu care, în mod special, este adresat mamelor solitare. Respectiv, va fi creat serviciul creșa socială, fiind accesibilă copiilor de la vârsta de 4–6 luni, astfel încât aceste mame să aibă șansa de a se integra social și de a nu fi separate de copiilor lor. Un pas important a fost și deschiderea centrelor maternale. Pe moment, sunt deschise zece asemenea centre. De asemenea, la sfârșitul anului 2013, în R. Moldova a fost implementat serviciul de sprijin familial”, a spus Corneliu Țăruș.

Cu toate acestea, este nevoie de un număr mult mai mare de servicii – sprijin familial, Asistenţă personală, Asistenţă Parentală profesionistă, Casa de copii de tip familial, servicii de zi, Casa comunitară etc. ca prevenirea instituționalizării să fie asigurată sută la sută afirmă, Liliana Rotaru, președinta CCF Moldova.

„Acum cinci ani, CCF Moldova și Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului au demarat o acțiune de reformă a Casei Municipale pentru copii de vârstă fragedă. Obiectivul principal a fost înlocuirea serviciului de plasament de tip rezidențial cu o gamă de servicii sociale. Pe moment, din 65 de instituții de tip rezidențial din RM, 45 mai sunt deschise, iar 20 au fost deja închise. Principala cauză de separare a copiilor de către părinți este sărăcia – între 81 și 97%, șomajul părinților – 76%, urmând familiile monoparentale – 68%, abuz și neglijare – 66%, iar în circa 40 la sută din cazuri e vorba de lipsa unui loc de trai”, susține Liliana Rotaru.

Fața comunității nu sunt drumurile reparate, ci copiii!

Clubul de Presă a fost o oportunitate de a discuta și despre Indexul de Protecție a Copilului, un instrument independent de măsurare a reformelor din domeniul protecției copilului din Republica Moldova, în conformitate cu Convenția ONU privind Drepturile Copilului (CDC).

„Am creat acest instrument de monitorizare a protecției copilului ca să aducem în vizor funcționalitatea sistemului. În acest context, ne preocupă reforma administrației publice locale (APL) și a finanțelor publice locale. Suntem foarte preocupați de anagajamentul APL-rilor. În urma acestor reforme APL-urile trebuie să acopere toate cheltuielile doar din finanțele de care dispun și pe care trebuie să le orienteze spre toate domeniile nu doar pentru reparația unei porțiuni de drum doar pentru ca asta e fața comunității. Fața comunității sunt copiii. Am propus Guvernului, ca împreună, să cream un pachet de servicii finanțate de stat în fiecare comunitate, deoarece nu toate APL-urile au banii necesari ca să susțină aceste servicii. Dezinstituționalizarea nu înseamnă doar ieșirea din sistem sau prevenire, ci un pachet de servicii și activități care vin să suțină copilul în comunitate și părinții aflați în situații de risc”, a specificat Mariana Ianachevici, președinta AVE COPIII.

Potrivit datelor oficiale, actualmente, în internatele din țară cresc 3,800 de copii. Totodată, fără ocrotire părintească sau separați de părinți sunt peste șapte mii de copiii. Două mii dintre aceștia au statut de orfan, 2 500 sunt cu părinți decăzuți din drepturile părintești, 300 sunt abandonați, iar peste două mii sunt plasați temporar în diferite instituții rezidențiale.

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților ONG-urilor membre pentru dezvoltarea unui sistem solid de protecție a copiilor din Republica Moldova”, finanțat de OAK Foundation și coordonat de UNICEF Moldova.

Polina Cupcea

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău