“Îngerul” maidanezilor

FILANTROPIE// Leo şi Poppy din Moldova au ajuns în Germania după ce au fost înfiaţi de Christa Schechtl, o prietenă de nădejde a patrupezilor

Ideea de a construi un azil pentru animale i-a venit acum cinci ani, când a vizitat pentru prima oară Republica Moldova, la cererea unei organizaţii de protecţie a animalelor din Nürnberg, Germania. Ziarista Christa Schechtl din Germania  a caracterizat drept „lagăr al morţii” pentru maidanezi, locaţia situată la o periferie a Chişinăului, unde patrupezii erau omorâţi cu o bară de fier. „Privirile animalelor şi modul în care erau exterminate m-au făcut să lupt pentru închiderea acestui loc al masacrului animalelor şi să deschid o casă pentru ele”, a mărturisit Christa Schechtl, care vizitează Moldova în fiecare lună, pentru a se asigura că cei 150 de câini şi pisici din azil au parte de toată îngrijirea necesară.

Luptă pentru drepturile animalelor în ţări precum sunt România, Turcia, Bulgaria, Estonia, Taiwan şi Ucraina în care, la iniţiativa sa şi a organizaţiei din Nürnberg, au fost deschise aziluri, transmise ulterior în gestiunea autorităţilor. Azilul din localitatea Ciorescu a fost construit doar din sursele financiare pe care le câştigă Christa în calitate de jurnalist.

Apelul telefonic care i-a schimbat viaţa

„Transformarea în viaţa mea a avut loc acum zece ani, când am primit un telefon de la Kiev, unde, într-o baracă, erau omorâţi într-un mod groaznic câini şi pisici. Am reuşit să fac poze în Ucraina, imagini ce au fost transmise în toată Europa. Graţie acestor acţiuni am convins autorităţile de la Kiev să închidă acest „lagăr al morţii”, a comunicat pentru JURNAL ziarista din Germania.

Cu cinci ani în urmă a întreprins o vizită în Moldova. „Am fost informată despre existenţa unui lagăr al morţii animalelor străzii situat la marginea Chişinăului, unde maidanezii erau omorâţi cu o bară de fier”, povesteşte cu tristeţe în glas jurnalista.

Închiderea condiţionată a „lagărului morţii”

Până la urmă, a reuşit să obţină o întrevedere cu primarul general de atunci al capitalei, Vasile Ursu. „L-am convins să-mi permită să vizitez acest loc, unde am realizat patru reportaje. În jumătate de an de la difuzarea acestora, am reuşit să sensibilizez opinia publică şi să fie închisă această sinistră baracă. A fost posibil doar cu condiţia de a fi deschis un azil pentru animale.

Moldovenii adoptă maidanezii pentru că-s „câini germani”

„Numai că cei de la protecţia animalelor din Chişinău, care au promis că vor construi un azil pentru animale, pur şi simplu au refuzat. În acel an, eu am primit certificatul de asigurare pe viaţă, care mi-a permis să încep, din resurse proprii, construcţia unui azil pentru maidanezii din Chişinău. Încă în faza începerii activităţii mele în R.Moldova, au început să fie aduşi patrupezi de prin Chişinău. Când am văzut că animalele se tot adună şi sunt tot mai multe, le-am spus angajaţilor mei că trebuie să încercăm să găsim o casă acestor animale. Angajaţii mei moldoveni mi-au râs în faţă. Le-am spus să nu râdă de ideea mea. Am făcut un anunţ pentru toate ziarele posibile din Chişinău şi a doua zi telefonul suna neîntrerupt. Îi întrebam de ce au nevoie de un câine. Oamenii răspundeau: fiindcă este vorba de o fundaţie moldo-germană, iar ceea ce e german înseamnă igienic, curat, sterilizat. De aceea vrem un câine de la azilul dvs.”, ne spune mulţumită ocrotitoarea animalelor, supranumită astfel de toţi cei care o cunosc în Germania.

Solicitată de JURNAL să spună ce conţinea anunţul plasat în ziare, Christa Schechtl şi-a rememorat: „Fundaţia Moldo-Germană „Laika” are animale foarte frumoase, proaspăt spălate, vaccinate…”. Potrivit nemţoaicei, promisiunile din anunţ se adevereau şi după ce doritorii de animale veneau la faţa locului pentru a înfia un animal.

Chişinăueanul Leo locuieşte în Germania

Animalele erau predate după un control la domiciliul doritorilor de a lua un câine sau o pisică la ei acasă, apoi se încheia un contract între fundaţie şi cetăţeanul respectiv. Adopţia dura câteva săptămâni, apoi Christa efectua lunar – personal! – controale inopinate. Până acum, au fost încheiate 400 de contracte de adopţie a animalelor. „În două cazuri, am luat animalele înapoi la azil, pentru că erau ţinute în frig şi în condiţii degradante. Căţelul Poppy era ţinut cu zgardă în frig, iar în al doilea caz a fost vorba de un câine mare şi frumos pe nume Leo, care e de altfel foarte deştept. Niciodată nu voi uita cum o profesoară, la care a stat Leo şi care îmi promisese că îl va ţine chiar în casa ei, l-a lăsat într-un frig de -20 grade Celsius, pe beton. Leo este acum în Germania, unde este iubit. Eu de fiecare dată când mă reîntorc în Germania iau cu mine un animal sau două care, de obicei, suferă de o boală gravă sau sunt schilozi. În Germania le vindec într-o clinică veterinară, apoi le dau spre adopţie. În casa mea am o pisică, care are numai trei lăbuţe”, spune veselă jurnalista din München. „Animalele infirme îmi dau putere să lupt pentru ele şi mai departe”, ne asigură aceasta.

10 mii de euro pe lună pentru întreţinerea animalelor

În prezent, Fundaţia Moldo-Germană „Laika” pentru Protecţia Animalelor găzduieşte peste 150 de câini şi pisici, care sunt îngrijiţi de opt angajaţi, printre care şi un medic veterinar. În prezent, pe parcursul unei luni de zile, nemţoaica alocă 7-10 mii de euro pentru întreţinerea animalelor şi a angajaţilor, fără a lua în calcul şi construcţiile în derulare. Christa are planuri de viitor pentru câinii fără stăpâni din Chişinău. Recent, a cumpărat casa vecină de lângă azilul din Ciorăscu, unde vrea să deschidă o clinică veterinară. „Vreau să încep a steriliza şi vaccina mai mulţi câini fără stăpân, ca să nu prezinte pericol pentru oameni. Eu dacă nu voi mai putea lucra ca jurnalist, nu ştiu pe ce voi trăi la bătrâneţe, dar nici animalele astea nu pot să le abandonez la nevoie”, spune cu regret şi cu lacrimi în ochi femeia.

Potrivit unor statistici, dacă asemenea acţiuni de îngrijire a animalelor se fac timp de cinci ani, regulat, populaţia unui oraş poate scăpa definitiv de problema câinilor vagabonzi,   conchide convingător ocrotitoarea animalelor, jurnalista Christa Schechtl.

Christa Schectl a lucrat în calitate de reporter mai bine de trei decenii la diferite publicaţii din Germania, printre care şi ziarul “Bild”. În ultimul deceniu, a fost preocupată mai mult de tematica protecţiei mediului înconjurător şi a animalelor. Reportajele sale despre fermele de animale din blănile cărora se fac haine scumpe, carnajul animalelor străzii, implicarea ei în toate problemele ce ţin de viaţa animalelor au făcut-o să îndrăgească mult animalele, ne spune nemţoaica. „Ca jurnalistă, am ajuns să mă ocup de protecţia animalelor după apelul dramatic venit de la Kiev. Şi am constatat că, la nevoie, poţi să reuşeşti destul de multe chiar singur fiind, dacă lupţi pentru un scop nobil cu întreaga inimă. De aceea voi rămâne mereu o „luptătoare singuratică”, încheie Christa.

Victoria POPA

The following two tabs change content below.