Inga, femeia cu virtuţi

Inga a împlinit în ziua aceea 34 de ani. Femeie plăcută la chip, serioasă şi plină de virtuţi. Una îi lipsea – nu era măritată şi, până la vârsta ceea, nu a cunoscut trup de bărbat. Avea sentimentul că îi lipseşte ceva important. Prietenele au convins-o să-şi sărbătorească ziua de naştere la restaurant: „De ce să aduni bani, dacă nu te bucuri de ei”. Toate prietenele Ingăi erau măritate, aveau câte unul-doi copii, iar ea le invidia pentru asta. Nu punea mare preţ pe soţii acestora. Aproape toţi erau înfumuraţi, de altfel ca toţi bărbaţii care deţin o funcţie undeva, indiferent de importanţă.

Cunoştinţa cu Vladimir

În ziua aceea, Inga a stat ore bune în frizerie, s-a chitit ca niciodată. Petrecerea a fost frumoasă, cu multă veselie, cu dansuri. Nu s-ar fi despărţit dacă localul nu s-ar fi închis după miezul nopţii. Un taxi le-a dus pe rând la casele lor. Inga a rămas ultima. Era beată şi veselă. Aşa a urcat în vehicul. Pe drum, a adormit. Şoferul a trezit-o cu greu, a ajutat-o să urce scările, i-a deschis uşa şi, plecând, a uitat cheile de la apartamentul Ingăi în buzunar.

Abia a doua zi, spre seară, a venit să i le întoarcă. Era sâmbătă, şi femeia, după petrecere, a dormit mai tot timpul. Când a trezit-o soneria, era în pijama şi boţită. A deschis, sperând că e vreo prietenă de-a ei, însă în prag stătea un bărbat chipeş. I-a întins cheile: „Au rămas la mine din întâmplare. Vă rog, să mă scuzaţi”. L-a invitat la o cafea. Fireşte că au vorbit despre una, despre alta, s-au simţit bine împreună şi au hotărât să se mai vadă. Bărbatul era de prin Căuşeni, avea doar mamă şi locuia la gazdă. Aşa zicea el! S-au văzut mai multe luni, au petrecut împreună. Inga oriunde se ducea, îl lua şi pe dânsul.

Apoi, Vladimir s-a mutat la ea. Gazda costa scump, iar el îi spunea că e trimite toţi banii mamei sale, care e bolnavă rău. De fapt, Inga îl asigura cu tot. El nu aducea niciun bănuţ în gospodărie. Fata nu se deranja din cauza asta, pentru că avea un salariu bun şi alte posibilităţi de câştig. Uneori, Vladimir, ca vadă cât de mult ţine la dânsul, îi zicea: „Mă duc, Inga, de la tine. Mi-i ruşine, fato, că stau pe capul tău şi nu te ajut cu nimic. Poate se face mama bine şi, atunci, facem o nuntă la Căuşeni de o să răsune raionul”. Inga îl liniştea ca să nu-şi bată capul cât ea e în stare să facă faţă cheltuielilor.

Inga a rămas însărcinată

Într-un cuvânt, Vladimir trăia la Inga ca în sânul lui Dumnezeu. Când şi-a sărbătorit Inga cea de-a 37 aniversare, l-a doborât pe Vladimir cu noutatea că e gravidă. Bărbatul s-a schimbat la faţă. N-a sărutat-o, n-a felicitat-o şi nici nu i-a spus vreun cuvânt. A ieşit din casă fără să-şi ia rămas bun. Uite aşa, ca un străin. Inga a suferit mult această despărţire. Credea că într-o zi o să o ia de nevastă. S-a sfătuit cu prietenele şi acestea au convins-o să nască: „Nu-l căuta, tu ai cu ce creşte un copil. Dacă vine vremea, te ajutăm şi noi”.
Când i-a venit sorocul, a născut o frumuseţe de fată. A numit-o Vlada, în amintirea tatălui biologic. Nu îi lipsea nimic nici copilei şi nici mamei. Un vierme însă o rodea pe Inga – ce ar fi să-l anunţe pe Vladimir că are o fiică. A telefonat la dispeceratul întreprinderii unde lucra acesta şi a aflat că s-a eliberat din serviciu şi că munceşte în altă parte. Cei de la dispecerat i-au dat un număr de telefon şi o adresă. Şi-a luat fetiţa şi, într-o seară, s-a dus la noua casă a lui Vladimir.

Viermele care o rodea pe Inga

I-a deschis o femeie de vreo 40 de ani, elegantă, bine păstrată şi frumuşică. „Dar mata cine eşti?”, a întrebat-o stăpâna apartamentului. Inga i-a răspuns, i-a arătat şi copilul, la care nevasta ceea a pufnit în râs: „Ia coţcar, ia escroc şi ăsta! Nu-i la mine, dragă, l-am alungat! Ştii cu câte femei a trăit în oraşul acesta până şi după tine?! Acum e la alta, i-am văzut împreună prin centru. Nu-l căuta, are patru copii la ţară. Ne scurge pe noi, proastele, şi îi ţine pe ei…” „Dar mamă-sa, întreabă Inga, mai trăieşte?” „Care mamă, femeie dragă, a crescut la orfelinat! Cum? Nici n-ai ştiut asta?”

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău