INFOGRAFIC // Numărul real al alegătorilor din R. Moldova şi greşelile care umflă numărul acestora în favoarea guvernanţilor

alegeriNadea Roscovanu Photography

Foto: Nadea Roşcovanu

Comisia Electorală Centrală a anunţat că numărul total de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor la 22 august curent este de 3.237.032 de cetăţeni. În timp ce populaţia este în descreştere rapidă, numărul alegătorilor este în continuă creştere. În 2001, în listele electorale figurau cu circa un milion mai puţine persoane cu drept de vot. Şi, deşi Biroul Naţional de Statistică nu a dat publicităţii datele ultimului recensământ, oferă date despre populaţia activă economic din R. Moldova şi pensionari – o cifră de circa 2 milioane de persoane.

La alegerile din 2001 listele electorale din R. Moldova conţineau o cifră de 2.256.000 de alegători; în 2005 au fost înregistraţi 2.271.000 de alegători, iar în 2009 – 2.586.000 de alegători. La alegerile parlamentare din 2014, primul an în care listele electorale nu mai erau perfectate de primării, fiind utilizat Registrul Electronic de Stat, numărul a crescut semnificativ la 3.226.000 de alegători, dintre care 211.000 sunt originari din Transnistria.

Populaţia, în descreştere

Datele ultimului recensământ, realizat în mai 2014, nu au fost făcute publice nici până în prezent. Rezultatele preliminare însă, date publicităţii de către Biroul Național de Statistică (BNS), au arătat că R. Moldova are o populaţie de 2.913.281 de persoane. După apariția acestei cifre, BNS a dezmințit informația, fără a anunţa însă o altă cifră. Expertul economic Victor Ciobanu consideră că cifra din Registrul de Stat al Alegătorilor este eronată şi între datele CEC şi cifra reală a cetăţenilor cu drept de vot din R. Moldova este o discrepanţă de circa un milion de persoane. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul întâi al anului curent, populaţia activă economic (populaţia ocupată plus şomerii cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani) a Republicii Moldova este de 1.198.000 de persoane. La 1 ianuarie curent, au fost înregistraţi 679.877 de pensionari. Dacă scazi cifra tinerilor care nu au atins vârsta de 18 ani, numărul de cetăţeni cu drept de vot din R. Moldova este de circa 2 milioane de persoane.

Un studiu realizat recent de BBC arată că R. Moldova este statul cu cea mai înaltă rată de scădere a populaţiei, de aici pleacă în fiecare zi câte 106 persoane. În aceste condiţii, statul nostru se plasează pe locul trei în lume la capitolul descreşterea populaţiei. Cum e posibil să crească numărul alegătorilor?

Sistem de milioane aruncat la coş

Fostul vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urâtu, a declarat că Registrul de Stat al Populaţiei, în baza datelor căruia a fost creat Registrul de Stat al Alegătorilor, conţine mai multe categorii de erori ce conduc la majorarea cifrei alegătorilor şi, în consecinţă, la fraudarea alegerilor. Nu sunt excluse persoanele căsătorite care şi-au schimbat numele, acestea figurează cu nume vechi şi noi, există cazuri în care nu sunt excluse persoanele decedate, divorţate. În unele cazuri, numele se repetă cu erori de litere, cu „c” şi „k”, cu „î” din „i” şi „î” din „a”. Persoanele plecate în străinătate sunt înregistrate în registrul persoanelor aflate în străinătate şi, în acelaşi timp, nimeni nu verifică dacă acestea au fost scoase din listele unde îşi au domiciliul.

„Sistemul informaţional automatizat de stat ALEGERI (SIAS Alegeri), pentru care s-au cheltuit 4 milioane de dolari, este în realitate o ficţiune. La începutul lunii martie 2014, am primit listele electorale din primării, acestea au fost verificate minuţios de CEC, ele conţineau 2,5 milioane de alegători. Urmau să fie introduse în RSA. Preşedintele de atunci al CEC ne-a informat la un moment dat însă că cei care au implementat sistemul SIAS ALEGERI au plecat fără spune cum poate fi utilizat acesta. El a propus să fie creat un nou sistem, la baza căruia să fie, nu listele din primării, ci baza de date din Registrul de Stat al Populaţiei. Prin urmare, în 2014, am avut acea cifră enormă şi multiple erori, care au contribuit, în viziunea mea, la fraudarea alegerilor parlamentare”, ne-a declarat fostul vicepreşedinte al CEC.

CEC a dispus distrugerea listelor din primarii

Pentru a verifica însă aceste informaţii, listele cu rezultatele de după alegeri, trebuia confruntate cu baza de date din Registrul de Stat al Alegătorilor. La indicaţia fostului preşedinte CEC, Iurie Ciocan, apoi şi prin decizia membrilor CEC a fost emisă în ianuarie 2015 o circulară în care li s-a cerut primarilor să retragă listele electorale din instanţele de judecată şi să le nimicească. Şi asta în pofida faptului că legislaţia electorală prevede depozitarea acestora în arhiva CEC.

Create bar charts

 

Listele electorale trebuie purificate

Deputatul liberal-democrat Maria Ciobanu consideră că Registrul de Stat al Alegătorilor, aşa cum arată azi, este de fapt un „registru al celor morţi”, care va fi folosit la alegerile prezidenţiale din 31 octombrie. „De la votarea nocturnă, cu depunerea jurământului în pădure, Guvernul de la Chişinău nu încetează să ne minuneze. Ca să se înţeleagă că nu vor pleca atât de repede, au dat publicităţii un Registru al celor decedaţi, care îi vor vota în mod solidar. Morţii nu mint şi nu trădează”, a spus deputata.

Scriitorul Ion Hadârcă, actualmente lider al PLR, a declarat că pentru alegerile prezidențiale din toamnă se pregătește o fraudă masivă prin umflarea listelor electorale. „Am certitudinea că noi, PLR, am fost furați în alegerile parlamentare din 2014. Am prezentat argumente. Am fost ținta atacurilor, pentru că am declanșat această mișcare antioligarhică. Am fost furați exact cu atât cu cât să nu trecem pragul electoral. Acum, pentru alegerile prezidențiale se pregătește o nouă fraudă masivă. Lucrul acesta trebuie să fie discutat intens în societate. Să se facă ordine în listele electorale și să se instituie o monitorizare internațională a acestora”, a declarat fostul deputat pentru Unimedia.

Experţii de la Chişinău sunt de părere că fraudarea alegerilor electorale poate fi evitată cu ajutorul observatorilor naţionali şi internaţionali, precum şi a societăţii civile care trebuie să monitorizeze îndeaproape şi cu maximă responsabilitate alegerile prezidenţiale din 31 octombrie curent

The following two tabs change content below.