Înecați în… gunoaie // CAMPANIE

Deșeurile au ieșit din albia râului Cogâlnic

 Cioburi de sticlă, pungi de plastic, gunoi, mult gunoi. Doi copii păşesc atent printre deşeuri de frică să nu-şi rănească tălpile golaşe. Ar vrea să-şi spele picioarele în apa râului, dar nu pot să o facă. Apa este prea murdară. „Vreo 15 ani în urmă, mă scăldam în acest râu. Astăzi… vedeți cum arată”, spune întristat Mihai, un locuitor al satului Logăneşti, Hânceşti, traversat de râul Cogâlnic.

Vasile Zbereanu (stagiar JURNAL de Chişinău)

S-a transformat într-o gunoiște, astfel spun locuitorii satului Logăneşti despre râul în care se scăldau odinioară şi admirau peștii în apa limpede. Astăzi, aici poţi vedea doar nişte gâşte care-şi fleșcăiesc lăbuţele şi vite însetate care încearcă să soarbă, dar nu le prea reuşeşte. E prea puţină apă. Deşi în localitate există o gunoişte şi sătenii se jură că transportă gunoiul în locul autorizat de primărie, peste noapte, pe malul râului apar noi grămezi de deşeuri.

 „Hai la gunoi!” „Cine are gunoi?!”

Aud claxonând un tractor. Gospodarii scot la poartă saci plini cu gunoi şi îi încarcă în remorca vehiculului zgomotos. La volanul acestuia stă un bărbat zâmbăreț. E Ion Danu, tractoristul responsabil de colectarea gunoiului din sat. „În fiecare vineri, duc la gunoişte câte patru-cinci remorci de deşeuri”, ne spune Danu.

Aruncând o privire spre râu, se pare că nu toţi aud claxonul tractorului şi se găsesc persoane care, în liniște, pe ascuns, poluează apa râului. Localnicii arată cu degetul spre un consătean pe care, chipurile, l-au prins în flagrant când acesta a scos din ogradă două căruțe cu gunoi şi le-a dus pe malul Cogâlnicului. Soţia acestuia, Maria, îi ia apărarea, spunând că soţul său este învinuit pe nedrept.

Peste un milion de lei, preţul iresponsabilităţii sătenilor

Primarul de Logăneşti nu-şi mai irosește forţele căutându-l pe cel care se face vinovat, a demarat acţiunile de curăţire a albiei râului. Acestea s-au dovedit a fi foarte costisitoare. „Lucrările au început încă în 2006, însă au fost stopate sistematic din cauza lipsei de bani”, relatează primarul Valentin Danu. Doar în 2011, pentru curăţarea şi amenajarea porţiunii de 9 km de râu care trece prin satul Logăneşti, s-au cheltuit 590 mii de lei. „Sunt preconizate încă 600 de mii de lei din care 150 de mii deja au fost valorificați”, a mai adăugat primarul. Banii sunt alocaţi din bugetul statului prin intermediul Agenţiei de Protecţie a Solului.

Cine face şi cine strânge?!

„Hai, Moldova!” „Hai, Logăneşti!” Deşi majoritatea sătenilor sunt indignaţi de starea deplorabilă a râului Cogâlnic, când primarul îi îndeamnă să iasă măcar o zi la salubrizare, mulţi preferă să stea acasă. „În fiecare an, participă doar elevii, profesorii, angajaţii de la grădiniţa din sat şi ai primăriei”, spune Valentin Danu. Şi acest an nu face excepţie. La acţiunea „Hai, Moldova!” s-au mobilizat doar cei care o fac an de an.

„Încercăm să readucem la viaţă ceea ce aproape că a fost distrus. E timpul să devenim mai responsabili”, consideră Diana Saculteanu, profesoară de arte plastice de la liceul din Logăneşti.

Primarul de Logăneşti speră că, până la finele anului 2012, cel puţin, porţiunea de râu care trece prin localitate va arăta ca altădată, iar locuitorii se vor responsabiliza şi vor aude când tractoristul Ion Danu claxonează.

 Râul Cogâlnic are aproximativ 125 de km şi traversează peste 30 de localităţi. Pentru curăţarea şi amenajarea acestuia e nevoie de zeci de milioane de lei. Lucrările au demarat deja.

 Responsabilizare

„Ministrul nu va veni să facă curat în curtea fiecărui om”

Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, a declarat pentru JURNAL că este în competenţa fiecărui localnic să vină cu o solicitare la autoritatea publică locală pentru soluţionarea problemei mediului în care locuieşte. „În bugetul fiecărei primării trebuie să fie preconizaţi bani şi pentru salubrizare, însă localnicii trebuie să conştientizeze că o singură zi pe an dedicată salubrizării e prea puţin.

În ceea ce priveşte participarea ONG-urilor şi a altor organizaţii în marea curăţenie, nu ştiu, probabil e o spălare de bani. Important e ca oamenii să se responsabilizeze şi să nu mai aştepte ca ministrul, primarul, sau elevii să vină pentru a le strânge deşeurile din urma lor”.