Încremeniţi în trecut

 

La o conferinţă moldo-lituaniană, istoricul Anatol Petrencu a propus ca politicile educaţionale implementate de către istoricii lituanieni să fie preluate şi de istoricii basarabeni, dar ar trebui susţinute şi de statul Republica Moldova. „Merită, prin programele de educaţie, să sistematizăm informaţia despre represiunile politice față de oamenii noştri, începând cu 1940-1941, să vorbim despre foametea organizată, despre deportări și despre impactul lor asupra psihologiei poporului nostru. Lucruri neîntâmplătoare, care se datorează acestei politici de anihilare a elitei economice, politice. Noi nu avem azi așa oameni, pentru că au fost rași, şi anume cei erudiți, competenți, modele pentru ceilalți. Prin programele educaționale, generațiile de copii vor afla istoria adevărată. La indicația și cu susținerea lui Igor Dodon, chiar în 2016 au fost publicate trei volume de „Istoria Moldovei”. Am răsfoit volumul III, pentru că acolo se spune de „eliberarea” Basarabiei în 1940, și nu de anexare. Sunt vehiculate aceleași teze ca în perioada sovietică, iar în unele cazuri mai prost redate decât o făceau istoricii sovietici. Aceia se mai rețineau. Aceștia nu au nicio reținere. Noi trebuie să spunem adevărul”, susţine Petrencu şi precizează că istoricii care semnează „Istoria Moldovei” sunt Sergiu Nazaria, Petru Șornikov, Petru Boico. Istorici care nu s-au dezis de acele poziții, care au încremenit în știință.
„Faptul cum cercetează și reprezintă ei istoria este revoltător”, relevă Petrenco. Istoricul e de părerea că programe educaționale ar trebui nu doar în școli, dar și pentru populația matură. „Trebuie să se cunoască lucruri, acţiuni, adevăruri. Generațiile tinere trebuie să ştie istorie pentru că unele momente din trecut se repetă.”