Negocierile privind crearea unei majorităţi proeuropene bat pasul pe loc

În România, energia electrică este cu 40% mai ieftină decât cea pe care o cumpărăm din regiunea transnistreană

sedinta parlament21ianuarie2015foto nadea roscovanu_9

După demiterea Guvernului Streleţ, preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi liderul democrat Marian Lupu şi-au exprimat încrederea că, în două–trei săptămâni, R. Moldova va avea o nouă majoritate parlamentară, va fi identificat un nou premier şi va fi învestit un nou cabinet de miniştri. Ieri, acest termen a expirat, iar odată cu el, s-a epuizat şi optimismul democraţilor.

Comuniştii acceptă o alianţă doar cu PD şi PSRM. La rândul său, PSRM nu acceptă să negocieze şi vrea un singur lucru: alegeri anticipate. PL acceptă o alianţă numai cu PD, PLDM şi deputaţii din PPEM. Liberal-democraţii admit un dialog cu PD, PL, PPEM, cu condiţia că să fie creată o coaliţie diferită de cele precedente: instituţiile de drept să fie scoase din subordinea politică, iar premierul să fie neafiliat politic. Totodată, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, ar urma să cedeze fotoliul de spicher unei persoane care nu are legături de rudenie cu cel care şi-a subordonat justiţia şi instituţiile de drept ale statului, Plahoniuc.

“În România, curentul costă cu 40% mai puţin decât cel pe care îl cumpărăm din regiunea transnistreană. Nu numai că plătim mulţi bani, ci subvenţionăm o entitate separatistă. Interconexiunea energetică este parte a integrării europene a R. Moldova”, a spus Leancă pentru „Deutsche Welle”.

Voronin s-a răzgândit

La 3 noiembrie, după o întâlnire cu democraţii, comunistul Artur Reşetnicov a declarat că PCRM ar fi dispus să construiască „o Moldovă Europeană”, „un stat cu standarde de viaţă europene, fără corupţie şi sărăcie”. La finele săptămânii trecute, Vladimir Voronin a lăsat să se înţeleagă că s-a răzgândit. Acesta a declarat că soluţia întrezărită de comunişti pentru impasul politic în care se află R. Moldova este o coaliţie de centru-stânga: PD, PCRM, PSRM. Aceasta ar însuma 64 de mandate, suficiente şi pentru alegerea şefului statului. „Fără Ghimpu şi ce a mai rămas din partidul liberal-democrat”, a condiţionat Voronin.

Ghimpu: „Cu PCRM, nici în cel mai rău vis”

La rândul său, Ghimpu, care spunea anterior că ar accepta o coaliţie cu PCRM, doar dacă aceştia „ar vota actul Uniri”, a reiterat miercuri că nu acceptă o alianţă cu comunişti nici în cel mai rău vis al său. El a îndemnat liberal-democraţii să revină la masa de negocieri, iar pe democraţi să-şi revadă discursul atunci când susţin că poartă negocieri cu anumiţi deputaţi, şi nu cu partidul liberal-democrat. „La masa de negocieri trebuie să se aşeze PLDM, pentru că alianţele se formează între partidele politice”, a punctat Ghimpu. Liderul nu şi-a ascuns îngrijorarea că în cazul în care nu se găseşte o soluţie pentru criza politică, R. Moldova se apropie de alegeri anticipate. Or, ultimele sondaje arată că, în cazul anticipatelor, în R. Moldova ar putea accede la guvernare forţele de stânga, proruse

Demisia lui Gurin, tabu pentru Candu

După şedinţa de ieri a Parlamentului, Igor Dodon a declarat că unica soluţie pentru actuala criză politică sunt alegerile anticipate. El a mai anunţat că la ultima şedinţă a fracţiunii socialiste a participat spicherul Andrian Candu. „Tema demiterii procurorului general, pentru el, rămâne o temă tabu. Nu ştiu cine îl obligă atât de tare să nu abordeze acest subiect, dar noi vom insista asupra demisiei acestuia, precum şi asupra demiterii şefului CNA, CEC şi a altora”, a mai spus Dodon.
Pe moment, PD+PL+PPEM şi cei doi deputaţi neafiliaţi, Lidia Lupu şi Petru Ştirbate întrunesc 37 de voturi în Parlament. Împreună cu liberal-democraţii ar avea 56 de mandate.

Criză economică fără precedent

Actuala criză politică amplifică această criză economică. Potrivit preşedintelui PPEM Iurie Leancă, actualele partide ar trebui să găsească o soluţie nu doar pentru a salva parcursul european al R. Moldova, ci şi pentru a salva statul. „Din 2013 am iniţiat cu România nu doar proiectul gazoductului, ci şi cel de interconexiune pe energie electrică. Cu posibili finanţatori de la BERD şi BEI, în toamna acestui an, trebuia să înceapă deja lucrările fizice de construcţie a ambelor interconexiuni. Am pierdut un an”, a spus Leancă.

Şi expertul IDIS, Tatiana Lariuşin, susţine că actuala criză politică împinge R. Moldova spre prăpastie. Structurile europene nu pot relua finanţarea R. Moldova în actualele condiţii şi nici România nu poate acorda creditul de 150 de milioane de euro. „Pentru a ieşi din actuala criză politică, trebuie să se producă schimbări în interiorul fiecărui partid, trebuie să fie schimbaţi liderii acestora, nu cei care fac figuraţie, ci adevăraţii patroni. Membrii partidelor să propună soluţii şi să aleagă un guvern tehnocrat, ca în România”, a spus Lariuşin.