Începe desecretizarea!

Mai bine de 2500 de documente oficiale au fost secretizate de fosta guvernare comunistă numai pe parcursul anului 2008, alte 1377 de acte emise de diferite instituţii de stat pe parcursul anului curent de asemenea poartă parafa ”secret”. Ce au încercat foştii guvernanţi să ascundă de ochii lumii, secretizând aceste documente, urmează să stabilească o comisie specială creată de actualul Executiv. Deşi comisia încă nu şi-a început lucrările, preşedintele acesteia, ministrul de Stat Victor Bodiu, susţine că de cele mai multe ori se secretiza corespondenţa dintre Guvern şi Preşedinţie, dar şi hotărârile de Guvern privind alocarea de bani din bugetul de stat.

Vor fi desecretizate acte din 1940
Deşi, potrivit hotărârii de Guvern adoptată săptămâna trecută, comisia pentru desecrezarea actelor oficiale urmează să se întrunească de două ori pe an, preşedintele acesteia, ministrul de Stat Victor Bodiu, susţine că ţinându-se cont de volumul de lucru pe care comisia ar trebui să îl realizeze, cel mai probabil aceasta îşi va ţine lucrările mai des. ”Deja au fost propuse mai multe hotărâri de Guvern care urmează a fi discutate la prima şedinţă a comisiei. Ne propunem să desecretizăm nu doar hotărârile de Guvern adoptate în ultimii ani pe care a fost pusă neîntemeiat parafa ”secret”, dar şi unele documente mai vechi. Inclusiv unele acte din 1940, pentru care a expirat orice termen de secretizare”, ne-a declarat Victor Bodiu, precizând că prioritate vor avea hotărârile de Guvern care ţin de alocarea banilor publici.
”Cheltuirea banilor publici nu poate fi secret”
Pe lângă desecretizarea documentelor deja emise, comisia îşi mai propune să elaboreze un nomenclator al documentelor care trebuie secretizate, ca să fie clar cadrul în care va activa această comisie şi pentru ca autorităţile să ştie pe care documente pot pune parafa ”secret” şi pe care nu. ”În mare parte, documentele care poartă caracter de cheltuire a banilor publici nu pot avea un caracter secret, decât în cazul în care aceşti bani se alocă pentru securitatea statului”, precizează preşedintele comisiei. El susţine că o altă atribuţie a comisiei pe care o conduce este revizuirea Legii cu privire la secretul de stat. Or, confirmă Bodiu, conform legii actuale, noi avem mai multe domenii secretizate decât SUA.
Corespondenţa CEDO – secret de stat
Dar, chiar şi aşa, foştii guvernanţi şi-au permis să pună parafa ”secret” şi pe alte documente decât cele prevăzute de lege. Astfel, potrivit lui Bodiu, au fost trecute la categoria ”secret” hotărâri ale Guvernului ce ţin de domeniul culturii şi al sănătăţii, corespondenţa dintre diferite instituţii privind situaţia social-politică, reorganizări de ministere, privatizări, procurarea unor imobile. ”Chiar şi corespondenţa CEDO a fost secretizată abuziv, chiar dacă legea spune că nu pot constitui secret documente despre libertăţile omului”, explică ministrul de Stat. Tot el susţine că în 2009 au apărut alte câteva categorii foarte dubioase, după care urmau a fi secretizate documentele. Este vorba despre documentele ce ţin de ”situaţii postelectorale în sistemul învăţământului”, ”corespondenţa între autorităţi privind reducerea cu 20 procente a cheltuielilor la unele ministere”, ”corespondenţa indexării pensiilor”.
Vinovaţii nu vor fi pedepsiţi
Toate hotărârile care vor fi desecretizate se vor publica în Monitorul Oficial. Iar cât priveşte celelalte documente, după ce vor fi desecretizate, oricine poate solicita informaţii despre ele. ”Chiar şi legea actuală prevede ca orice persoană care cunoaşte ceva despre un document care a fost secretizat abuziv să poată cere desecretizarea lui comisiei pe care o conduc”, susţine Bodiu. Chiar dacă recunoaşte că multe hotărâri de Guvern au fost secretizate abuziv, ministrul de Stat lasă de înţeles că cel mai probabil persoanele vinovate nu vor fi trase la răspundere pentru că legea este foarte ambiguă la acest capitol şi deşi stabileşte că aceste persoane trebuie pedepsite, o pedeapsă în acest sens nu este indicată.
Din comisia pentru desecretizarea documentelor secretizate abuziv mai fac parte viceminiştri ai tuturor ministerelor şi directori de agenţii de stat. Vicepreşedinte al acesteia este unul dintre vicedirectorii SIS.