Încă o săptămână de negocieri opace

Opinia publică şi observatorii politici sunt îngrijoraţi de comportamentul antidemocratic şi iresponsabil al formaţiunilor proeuropene

 

f.nadea roscovanu

În contextul politic extern deosebit de tensionat şi pe fundalul degringoladei rublei ruseşti, instituţiile mass-media şi societatea civilă nu ştiu nimic despre negocierile privind formarea unei coaliţii proeuropene de guvernare. Acestea, după două săptămâni de negocieri, rămân netransparente. În opinia observatorilor politici, tergiversarea unei alianţe proeuropene de guvernare este îngrijorătoare în condiţiile unor restanţe colosale în privinţa reformei justiţiei, neadoptării legii bugetului pentru 2015, precum şi a legii cu privire la finanţarea partidelor politice.

Deşi partidele proeuropene, în special PL şi PLDM, au luat act de protestele opiniei publice şi au promis că vor comunica rezultatele etapelor de negocieri, procesul de tratative rămâne în continuare opac. În pofida faptului că participanţii la negocieri au negat că ar discuta despre repartajarea funcţiilor de stat, doi foşti miniştri PLDM, Dorin Recean, de la Interne, şi Oleg Efrim, de la Justiţie, au anunţat deja pe reţelele de socializare că nu vor face parte din noul guvern.

Opţiunea teoretică a PLDM

Totodată, Valeriu Streleţ, vicepreşedinte al PLDM şi delegat al acestei formaţiuni la negocieri, a declarat pentru JURNAL în privinţa depolitizării funcţiilor de stat că PLDM optează fără rezerve pentru transparentizarea deplină a procesului de desemnare a candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor de interes public deosebit, cu crearea condiţiilor de participare la concursuri şi a cetăţenilor străini care şi-au probat profesionalismul şi eficienţa în funcţii similare.

„În ce priveşte funcţiile din executiv şi legislativ, este firesc ca în ele să se regăsească persoane cu un înalt grad de profesionalism, delegate şi susţinute de partide politice care şi-au asumat responsabilitatea pentru guvernare. Dar şi în acest caz nu trebuie admisă imixtiunea politicului în scopul subordonării instituţiilor statului intereselor de partid”, ne-a declarat Streleţ.

Vrea Ghimpu funcţia de şef al statului?

În presă s-a strecurat zvonul potrivit căruia discuţiile dintre viitorii parteneri de guvernare ar fi intrat în impas din cauza pretenţiilor preşedintelui PL, Mihai Ghimpu, la funcţia de şef al statului. Aceste zvonuri au fost infirmate vehement de către Valeriu Munteanu, unul dintre reprezentanţii liberalilor la negocieri. „Partidul Liberal consideră că atât timp cât PL, PLDM și PD nu au convenit asupra unui model de funcționare a puterilor în stat (de preferință modelul european propus de PL, și nicidecum actualul model arbitrar și păgubos), nicio parte nu poate pretinde și nu poate alege nicio funcție în stat. Astfel, aceste vehiculări sunt speculații și manipulare a opiniei publice”, a calificat Munteanu pe Facebook textele apărute în presă despre acest subiect.
„Pe viitor, pentru a evita răspândirea unor neadevăruri, PL consideră că negocierile trebuie să continue în prezența presei, a reprezentanților societății civile și a mediatorilor UE și SUA. Vom face demersurile necesare în acest sens”, a anunţat acelaşi negociator al PL.

„Într-o republică parlamentară, un președinte ales cu 51 de voturi este reprezentativ”

Şi vicepreşedintele PL, Anatol Şalaru, în cadrul unei emisiuni TV, a infirmat pretenţiile preşedintelui liberalilor la funcţia de şef al statului. Potrivit lui Şalaru, PL a venit cu propunerea ca viitoarea coaliție să creeze un mecanism care ar permite alegerea preşedintelui republicii pentru a evita blocajele similare celor de după scrutinul parlamentar din 2010. De asemenea, vicepreşedintele liberal a opinat că, într-o republică parlamentară, un președinte ales cu 51 de voturi este reprezentativ. Pe moment, nu ştim care este atitudinea acestei formaţiuni în cazul colaborării cu comuniştii, însă, la începutul săptămânii curente, Munteanu a declarat JURNALULUI: „Dacă cineva consideră că R. Moldova poate să devină europeană, prosperă şi să facă paşii pe care şi i-a asumat cu Vladimir Voronin pe un loc de frunte, greşeşte amarnic. Noi, liberalii, n-o să participăm la astfel de jocuri”.

„RM nu poate deveni europeană în frunte cu Voronin”

Relevăm că PLDM și PL au viziuni diferite privind modalitatea de soluționare a problemei alegerii președintelui Republicii Moldova: liberal-democrații vor ca șeful statului să fie ales prin vot direct de către cetățeni, iar liberalii optează pentru micșorarea pragului pentru alegerea acestuia de către legislativ – de la 61 la 51 de voturi.

Cea mai rezervată formaţiune în ceea ce priveşte comunicarea cu instituţiile mass-media în ceea ce priveşte rezultatele negocierilor rămâne PD, care, prin vocea vicepreşedintelui său, Dumitru Diacov, a declarat: „Este importat ca rezultatele negocierilor să fie făcute publice și să nu existe nicio anexă secretă. În rest, nu poți face șapte declarații în presă, după care să te așezi la masa de negocieri cu ele”.

Aşteptările observatorilor politici nu sunt încântătoare

Ritmul lent de desfăşurare a negocierilor privind formarea coaliţiei de guvernare, precum şi netransparenţa procesului de negocieri suscită critica vehementă a observatorilor politici. Pe zi ce ce trece unii dintre aceştia, precum Igor Boţan şi Oazu Nantoi, se declară pesimişti în ceea ce priveşte demersul politicienilor proeuropeni de a satisface electoratul lor, comentatorii invocând handicapul acestora de la 2009 încoace.
„Comportamentul celor care urmează să formeze coaliţia de guvernare este unul iresponsabil şi sfidător în raport cu alegătorii lor, mai ales în condiţiile contextului extern, dar şi al celui intern, luând în consideraţie neadoptarea legii bugetului pentru 2015, restanţele colosale în domeniul reformei justiţiei, lipsa legii cu privire la finanţarea partidelor politice etc.”

„Trebuie să intrăm în anul nou cu un guvern eficient”

„Noi îi cunoaştem pe cei care urmează să formeze alianţa din 2009 şi, cel puţin eu, nu mi-am făcut iluzii… Rămâne totuşi să vedem cu ce ne vom alege noi, alegătorii. Sper să le aducem aminte din când în când că alegătorii nu au dispărut din Republica Moldova şi aşteaptă de la ei acţiuni concrete”, a subliniat Nantoi. La rândul său, profesorul de drept constituţional, Nicolae Osmochescu, a menţionat că, în cazul în care tergiversările privind formarea coaliţiei sunt determinate de pretenţiile şi orgoliul liderilor acestor formaţiuni, „este foarte rău”. „Şi aceasta deoarece situaţia internă şi contextul extern nu pot tolera tărăgănare. Noi trebuie să intrăm în anul nou cu un guvern eficient”, a sugerat profesorul.