„În UE există o foarte puternică voinţă politică de a sprijini Republica Moldova”

Interviu cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola

– Excelenţă, Republica Moldova are carenţe mari în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. Mai putem vorbi în acest sens de Republica Moldova ca despre o istorie de succes în cadrul PE?

Cred că putem să vorbim în continuare despre Republica Moldova ca despre o istorie de succes şi considerăm că R. Moldova este lider în cadrul Parteneriatului Estic. Cu toate acestea, ştim că există probleme importante ce ţin de corupţie. Când vorbesc despre succes, vorbesc în primul rând despre ceea ce am reuşit să realizăm – negocierea Acordului de Asociere, mult mai rapid decât cu alte ţări.

Acest fapt demonstrează prezenţa unei puternice voinţe politice. Acordul presupune foarte multe cerinţe. Şi, de fapt, ce însemnătate are acesta? Acest lucru înseamnă că reformele trebuie să se realizeze. E nevoie de mai multe acţiuni pentru combaterea corupţiei. Guvernul recunoaşte că există o problemă în acest sens. Prim-ministrul [Iurie Leancă – n.r.] a vorbit despre această problemă în public. Lider înseamnă că punem în aplicare cadrul în care se poate construi un fel de transformare. Ne angajăm să sprijinim aceste procese. Ne angajăm, prin intermediul Acordul privind Zona de liber schimb, aprofundat şi cuprinzător, să oferim un acces mai mare pe piaţa UE în schimbul reformelor şi armonizarea legislaţiei RM cu cea a UE.

– Republica Moldova urmează să realizeze reforme în domeniul justiţiei care necesită mai curând voinţă politică decât resurse financiare. Reformele se implementează foarte lent deşi UE acordă sume importante în acest scop. Nu avem destulă voinţă politică?

Transformarea se realizează foarte anevoios. Nimic nu se schimbă peste noapte. Dar cred că este cu adevărat important să se demonstreze tot mai multă voinţă politică. Sunt convins că, mergând înainte, atingând tot mai multe rezultate, va creşte şi voinţa politică. Sistemele politice din fostele ţări sovietice sunt foarte specifice. Nu este deloc uşor să începi o schimbare, de aceea trebuie să fim răbdători şi să încurajăm tot mai mult reformele.

– Ce importanţă are pentru Republica Moldova semnarea Acordului de asociere între Ucraina şi UE?

Sperăm că Ucraina va semna Acordul de Asociere la Vilnius. Dacă aţi urmărit ultimele evenimente, aţi văzut că am pus în schimb o serie de condiţii. Sunt domenii în care vrem să vedem mai multe progrese. În mod special, nu suntem de acord cu justiţia selectivă. Reforma procuraturii ne preocupă foarte mult. Însă atunci când Ucraina şi R. Moldova vor semna Acordul privind Zona de liber schimb, acest fapt va însemna o dinamică foarte importantă în regiune pentru toate transformările.

– Ce şanse sunt ca cele 28 de ţări să avizeze pozitiv Acordul de Asociere după Vilnius, luând în consideraţie faptul că Marea Britanie, de exemplu, critică chiar şi faptul că moldovenii redobândesc cetăţenia română?

În primul rând, pot afirma cu multă încredere că la Vilnius se va iniţia Acordul de Asociere cu UE. Ne mişcăm în această direcţie. Apoi vom lucra asupra semnării acestuia. Aceasta se va întâmpla de îndată ce toate procedurile legale vor fi încheiate. E destul de complicat când ai 28 de membri şi 24 de limbi oficiale. Toate acestea, inclusiv traducerile, necesită timp. Oferim tot mai multe resurse ca să ne mişcăm mai repede. În UE există o foarte puternică voinţă politică de a sprijini Republica Moldova.

– Cum vedeţi posibilitatea rezolvării diferendului transnistrean, din moment ce aşa-zisele autorităţi din regiunea secesionistă vorbesc despre o răcire a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol în cazul în care RM se va apropia de UE?

Haideţi să privim la fluxul comercial, la exporturile regiunii transnistrene şi ale RM în UE. Deja, sub regimul actual, preferinţele comerciale sunt orientate către UE. Există o tendinţă puternică în businessul din regiunea separatistă de a exporta mărfuri în UE. Oamenii de afaceri din regiunea transnistreană au nevoie de piaţa europeană.

Da, există probleme politice, embargo etc. Nu toţi sunt fericiţi văzând că RM îşi adânceşte relaţiile cu UE. Acestea fiind spuse, cred că atunci când oamenii vor urma propriul lor interes şi vor vedea beneficiile pe care le oferim, aceste probleme vor fi depăşite.

– Totuşi observăm că aşa-zişii oficiali vorbesc în aceiaşi termeni ca unii politicieni din Federaţia Rusă. Nu putem trece cu vedere ieşirea impertinentă a Ninei Ştanski care a spus că va face tot ce îi stă în puteri pentru a aduce Găgăuzia şi Bălţiul în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Poate e timpul să recunoaştem că conflictul nu este între Chişinău şi Tiraspol, dar între Chişinău şi Moscova?

În primul rând, în ce priveşte Uniunea Vamală, cred că, prin această structură, Federaţia Rusă şi alte ţări încearcă să construiască propriul lor bloc comercial, dacă ne putem exprima aşa. Sunt anumite probleme, pentru că Belarus şi Kazahstan nu sunt membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Din această cauză, UE nu poate semna sau încheia acorduri cu Uniunea Vamală. Există o întrebare deschisă la acest subiect. Când vom putea vedea o Uniune Vamală reală care să funcţioneze în termenii şi regulile comerciale internaţionale?

În acelaşi timp, cred că există un imbold puternic pentru membrii Uniunii Vamale de a câştiga mai multă recunoaştere pe plan internaţional. În această ordine de idei, nu sunt sigur că, incorporând anumite entităţi nerecunoscute pe plan internaţional, le va ajuta în această privinţă. Şi aş fi foarte surprins dacă se va întâmpla astfel. Federaţia Rusă nu recunoaşte Transnistria. Cred că e ilogic să vorbeşti despre faptul că o regiune nerecunoscută se alătură Uniunii Vamale.

Nu vreau să mă adâncesc în anumite contexte geopolitice, însă voi reitera că pentru multe persoane din regiunea transnistreană Acordul privind Zona de liber schimb, aprofundat şi cuprinzător şi Acordul de Asociere pot oferi multe posibilităţi. Acest lucru înseamnă că există o atractivitate pentru partea dreaptă a Nistrului. Această putere de atracţie trebuie explorată local.

Cred că e foarte important că Iurie Leancă şi Evgheni Şevciuk s-au întâlnit recent. Oricare ar fi contextul acestui conflict, cred că trebuie să continuăm să lucrăm la soluţiile locale bazate pe consolidarea încrederii.

– Aeroportul Internaţional Chişinău a fost concesionat unei companii ruse, decizie suspendată de CC. De ce companiile europene nu manifestă interes mai mare de a investi în asemenea companii precum Aeroportul Internaţional Chişinău, luând în consideraţie faptul că tindem mai curând spre UE, şi nu spre Uniunea Vamală? E o problemă corupţia?

Cu adevărat vreau să văd mai multe investiţii europene în Republica Moldova. Voi răspunde în termeni foarte generali. Deciziile investiţionale sunt ale companiilor, şi nu ale statelor membre sau ale entităţilor, cum ar fi UE. Dar cred că reformele pe care le faceţi şi semnarea Acordului vă va ajuta în acest sens. E foarte mult de lucrat în ceea ce priveşte climatul investiţional, transparenţă, reguli. Când se va îmbunătăţi climatul investiţional, vom vedea mai mult interes din partea investitorilor europeni, aceştia au nevoie de reguli care pot fi anticipate.

– Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a vorbit despre faptul că UE este gata să-şi deschidă complet piaţa pentru vinurile din Republica Moldova…

UE este deja cel mai mare importator al vinurilor moldoveneşti. Iar Moldova produce vinuri tot mai bune. Începând cu 2006, am majorat cota vinurilor moldoveneşti.

Există şi problema competiţiei. Credem că îmbunătăţirea calităţii vinurilor moldoveneşti este o soluţie pentru relaţia preţ-calitate. Ştim că vinurile moldoveneşti sunt foarte bune, ştim că vinurile moldoveneşti sunt în conformitate cu standardele sanitare şi fitosanitare. Nu avem probleme.

Mult vin este importat din Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Chile. Există o mare cerere pentru vinuri. Pe de altă parte, vinurile moldoveneşti sunt din ce în ce mai populare. De aceea R. Moldova trebuie să producă mai mult şi să exporte mai mult în UE. În 2006, Rusia importa 77–78% din vinurile exportate de R. Moldova. Acum, exporturile Moldovei în Rusia sunt de 28% din totalul exporturilor de vinuri. Este o schimbare colosală.

– Vă mulţumim.

Interviu realizat de Vadim Vasiliu

 

The following two tabs change content below.