„În sfârşit, gimnaziul poartă numele meu!”

MODĂ NOUĂ// Nume ale unor politicieni şi scriitori în viaţă din R. Moldova sunt „înveşnicite” de instituţiile de învăţământ

Şcolile reprofilate în gimnazii şi licee iau, mai nou, numele unor personalităţi din viaţa social-politică şi culturală actuală a Republicii Moldova. La intrarea în instituţiile de învăţământ sunt dezvelite plăci cu noul nume al acestora: „Petru Lucinschi”, „Andrei Strâmbeanu”, „Nicolae Dabija”, „Dumitru Matcovschi” şi altele, evenimente la care participă, în carne şi oase, scriitorii sau politicienii imortalizaţi.

Printre cei care au asistat la dezvelirea unor plăci ale şcolilor care le poartă numele se numără şi regretaţii Anatol Codru şi Grigore Vieru. Profesorii din satul de baştină al lui Mircea Snegur, învecinat cu satul lui Petru Lucinschi, spun că se mai gândesc dacă să urmeze sau nu exemplul colegilor din localitatea vecină. Solicitaţi de JURNAL să spună dacă nu intenţionează să urmeze acest exemplu şi cei din satul lui Vladimir Voronin, profesorii de aici se arată mai rezervaţi. Ei preferă ca instituţia să se numească pur şi simplu Gimnaziul din Corjova, iar dacă ar fi să caute un nume, ar alege o personalitate care nu mai este în viaţă, pentru a-i cinsti memoria.

Ministerul Educaţiei apreciază ca fiind pozitiv fenomenul, „dacă e vorba de personalităţi marcante din domeniul culturii”, specifică ministrul Bujor. Mulţi oameni de cultură, însă, consideră că noua tendinţă e, de fapt, una veche şi îşi are rădăcinile în mentalitatea sovietică. „Mergând pe această cale, am putea să ne pomenim într-o nefastă zi cu o localitate care să poarte numele fostului premier Tarlev, să zicem, sau al altor premieri, căci am avut destui şi avem de unde…”, e de părere scriitorul Serafim Saca.

Şcoala foştilor preşedinţi

Liceul din satul Rădulenii Vechi, raionul Floreşti, a luat numele lui Petru Lucinschi din primăvara anului curent. „Este un politician inteligent, un diplomat excelent, ajută şcoala încă de pe timpurile când era în Comitetul Central al comsomolului”, enumeră calităţile fostului preşedinte Ala Şalamac, directoarea liceului. „Nu toate satele au avut un preşedinte”, se mândreşte ea.

Iniţial, decizia a fost luată de cadrele didactice, apoi a fost aprobată de Consiliul local din Rădulenii Vechi. Directoarea liceului ne mai spune că Petru Lucinschi a reacţionat „foarte modest. Ne-a întrebat de ce dorim acest lucru, dar nu a fost împotrivă”,  spune ea. Potrivit profesorilor, fostul preşedinte a vizitat liceul în repetate rânduri. „A venit cu cărţi, tablouri, cu vizite de suflet. Apoi – cu calculatoare şi mobilier. Ne-a ajutat să atragem fonduri pentru implementarea unor proiecte, am fost prima şcoală gazificată din raion”, se laudă conducerea liceului. La o aruncătură de băţ de satul lui Petru Lucinschi se găseşte localitatea de baştină a lui Mircea Snegur. Profesorii de aici găsesc ideea colegilor din satul vecin „foarte bună”. „Noi încă nu ne-am gândit la aceasta, dar o să ne gândim. În prezent, oricum toţi ştiu că Mircea Snegur s-a născut şi a copilărit la noi în sat”, ne spune directoarea instituţiei de învăţământ.

Dabija vs. Eminescu şi Creangă

În toamna anului 2009, şcoala medie din satul Pânzăreni, Făleşti, după ce a obţinut statutul de gimnaziu a luat numele scriitorului „Nicolae Dabija”. Conducerea instituţiei ne spune că profesorii au discutat trei candidaturi – a lui Mihai Eminescu, Ion Creangă şi a lui Nicolae Dabija. „Am decis ca gimnaziul să poarte numele lui Nicolae Dabija, pentru implicarea sa în lupta pentru valorile naţionale. Va servi un exemplu pentru tineri ca ei să nu plece peste hotare. Avem 180 de copii şi peste 100 de părinţi plecaţi din sat peste hotare”, ne spune Maria Ţigârlaş, directoarea gimnaziului. Potrivit ei, scriitorul s-a mirat auzind propunerea profesorilor, deoarece până atunci nu a vizitat niciodată liceul. „L-am contactat, i-am cerut permisiunea şi el a acceptat”, ne mai spune ea. La 18 mai, Nicolae Dabija, alături de autorităţi locale, raionale, profesori şi copii a asistat la dezvelirea plăcii cu numele său la intrarea în gimnaziu. În holul clădirii a fost montat un portret al acestuia. După ce a avut loc evenimentul, scriitorul a mai vizitat instituţia cu o donaţie consistentă de carte şi inventar sportiv pentru copii.

Strâmbeanu: „Gimnaziul nostru poartă numele subsemnatului ”

Un caz similar a avut loc şi în satul de baştină al scriitorului Andrei Strâmbeanu, Fântâna Albă din raionul Drochia, unde, începând cu anul 2009, gimnaziul poartă numele scriitorului. Acest eveniment Strâmbeanu îl consemnează în una din ediţiile publicaţiei „Literatura şi Arta”: „Mă despart de anul 2009 cu cele mai alese sentimente. După o împotrivire a comuniştilor care a durat timp de trei ani, în sfârşit, odată cu victoria forţelor democrate, hotărârea consătenilor mei din satul Fântâna Albă a fost realizată: gimnaziul nostru poartă numele subsemnatului”.

„Mentalitate sovietică”

Solicitat de JURNAL, istoricul Octavian Ţâcu e de părere că fenomenul îşi are rădăcinile în trecutul nu prea îndepărtat al societăţii noastre: „Suntem depozitarii unei mentalităţi sovietice, care reflectă înclinaţia pentru denumirea sau redenumirea unor instituţii. De exemplu, schimbarea denumirilor străzilor a fost unul dintre aspectele cele mai importante ale modului în care s-a instaurat în R. Moldova regimul totalitar comunist. Totodată, redenumirea unor instituţii cu atribuirea numelor unor personalităţi care sunt în viaţă este un lucru neobişnuit la noi, pe când în SUA, de exemplu, acest fenomen este destul de răspândit. Numele celor care dau bani pentru o anumită instituţie este inserat pe o placă atârnată pe peretele instituţiei în cauză. Numele sponsorilor pot fi gravate pe plăci din parcuri sau poduri”, ne mai spune istoricul.

Bujor: „Corpul didactic e cel care decide”

Leonid Bujor, ministrul Educaţiei: „Dacă va fi aprobat noul Cod al Educaţiei, toate problemele legate de denumirea instituţiilor de învăţământ vor dispărea. Pe moment, unei instituţii i se atribuie un nume în baza unei decizii a corpului didactic din acea instituţie. Nu mai este nevoie de acordul ME sau de o înregistrare la Camera Înregistrării de Stat. Când este vorba de personalităţi din domeniul culturii, artei, apreciez ca fiind pozitiv acest fenomen. Dacă e să ne referim la spaţiul ex-sovietic, nu suntem pionieri la acest capitol, diverse catedre universitare, instituţii poartă numele unor savanţi în viaţă”, a spus demnitarul.

Satul Tarlev?

Serafim Saca, scriitor: „Mergând pe această cale, am putea să ne pomenim într-o nefastă zi cu o localitate care să poarte numele fostului premier Tarlev, să zicem, sau al altor premieri, căci am avut destui şi avem de unde…”

Svetlana COROBCEANU