Sechelele rusificării nu se lasă tratate

foto nadea roscovanuSechelele rusificării nu se lasă tratate // Regimul sovietic a schimbat denumirile a peste 200 de localităţi, multe dintre acestea n-au revenit nici azi la denumirile istorice

Republica Moldova continuă să fie împânzită de sate cu denumiri sovietice. Acest lucru, se pare, nu afectează nici simţul naţional al localnicilor, nici al autorităţilor interesate de altfel să ajungă cât mai curând în Europa. Ce simte, cum gândeşte un cetăţean originar din Cransoarmeiscoie, Suvorovca, Octeabrscoie, Pervomaiscoie, Lazo etc., şi care e atitudinea sa faţă de sărbătorile, generalii sau revoluţionarii sovietici, pe care îi onorează cu denumirea localităţii în care îşi au căminul? Sunt doar câteva întrebări la care am încercat să aflăm răspunsul.

Satul Octeabrscoie este o localitate nu prea mare care face parte din comuna Văşcăuţi, Floreşti. Iniţial, satul se numea Mârzeşti, dar odată cu venirea sovieticilor denumirea sa a fost schimbată în Voroşilovka. Prin anii 1960, acesta a devenit Octeabrscoie. Rareori auzi însă azi pe cineva să spună că ar fi din Octeabrscoie, oamenii continuă să-şi numească satul Voroşilovca.

nadeafoto 081„Dacă trebuie, o schimbăm!”

Locuitorii de aici nu ştiu mai nimic despre Kliment Voroşilov, mareşal al Uniunii Sovietice, decât că satul lor a fost numit odată în cinstea unui amic de-al lui Stalin. S-au obişnuit să-i spună Voroşilovca, iar obişnuinţa e greu de dezrădăcinat, spune mătuşa Maria, o pensionară în vârstă de 67 de ani, care, în aşteptarea pensiei, tremură de frig în faţa uşilor oficiului poştal.

De aceeaşi părere este şi primarul localităţii, Oleg Podborschi. „Cine-i Voroşilov şi ce ar avea el cu satul nostru nu vă pot spune. În timpul administraţiei române, satul se numea Mârzeşti. Mie nu-mi place nici Octeabrscoie şi nici Vorioşilovca. Au existat propuneri din partea unor tineri ca să schimbăm denumirea, majoritatea însă nu se arată deranjaţi. Pe oameni îi interesează să aibă condiţii mai bune de trai, nu denumirea satului. Dar dacă trebuie, o schimbăm! Ridicăm întrebarea la consiliu şi o rezolvăm”, încearcă să înţeleagă dincotro bate vântul primarul.

Un alt pensionar din Octeabrscoie, Vasile Gavenco, care e şi consilier local, constată trist că tinerii şi intelectualii din sat, în mare parte, sunt plecaţi la muncă peste hotare. „Am rămas numai bătrânii şi copiii. Prin 1898, satul se numea Stolîpino. Locuitorii săi erau în mare parte ucraineni. Ne-am gândit să revenim la această denumire, dar acum majoritatea locuitorilor sunt moldoveni şi n-ar fi de acord”, spune el.

La întrebarea cine a fost Voroşilov şi dacă nu e o ruşine ca satul să mai fie denumit în cinstea acestuia, pensionarul ridică din umeri. „Voroşilov a fost un revoluţionar sovietic, prieten de-al lui Stalin. Aşa s-a numit colhozul, aşa li s-a întipărit oamenilor. În documente suntem din Octeabrscoie, în realitate din Voroşilovca”, spune el.

Victoria Boico este învăţătoare în localitatea Lazo, raionul Drochia. Iniţial, satul lor se numea Cuza-Vodă. Denumire frumoasă! Sovieticii au schimbat-o în Voroşilovca. Prin anii 1960, ca şi în cazul satului Octeabrscoie, satul a fost denumit Lazo. „Nu am auzit însă să se vorbească de schimbarea denumirii, oamenii s-au obişnuit cu aceasta şi nu le pare supărătoare”, spune profesoara.

sate2.f.nadea roscovanuOdinioară, Opinca, acum, Suvorovca

Localitatea Suvorovca a sărbătorit anul acesta 100 de ani de la apariţie. Acum un veac, aici s-au stabilit primii locuitori, satul se numea Opinca. Sovieticii i-au schimbat iniţial denumirea în Sloboda, apoi în Suvorovca, aici exista un colhoz, „Suvorov”. În ce măsură se mândresc localnicii cu numele localităţii am încercat să aflăm de la directoarea gimnaziului de aici, Ina Gariuc.

„Îmi place denumirea Suvorovca. Nu s-a pus niciodată problema să fie schimbată. Opinca nu sună mai frumos. De când am venit în acest sat, se numeşte Suvorovca şi îmi pare că e bine să rămână aşa”, spune învăţătoarea. Întrebată însă cine e Suvorov şi dacă are acesta vreo tangenţă cu istoria satului său, profesoara s-a fâstâcit. „Aţi învăţat cândva istoria, probabil ştiţi… Ei, eu acum nu vă pot spune nimic despre el”, s-a precipitat ea. Am mai întrebat vreo doi-trei oameni din sat ce ştiu despre Suvorov, însă s-au rezumat la acelaşi răspuns, aici a existat un colhoz cu numele acestuia. Un general rus. Au învăţat cândva la şcoală, dar nu-şi mai amintesc.

În perioada sovietică, au fost schimbate denumirile a peste 200 de localităţi din Republica Moldova. Multe dintre acestea n-au revenit nici azi la denumirile istorice. Spre deosebire de RM, Ucraina a elaborat în 2009 un proiect de lege prin care a propus restituirea denumirilor istorice tuturor localităţilor.

 

sate.f.nadea roscovanuVor să-şi numească satul Moldova Veche

Primarul de Crasnoarmeiscoie, Hânceşti, Serghei Şova ne spune că intenţionează să schimbe denumirea localităţii. Chiar are câteva variante ce vor fi discutate de săteni, însă nu vrea deocamdată să le dezvăluie, pentru „a nu face politică”. „La început, am fost independent, apoi am lucrat cu comuniştii, acum lucrez cu democraţii. Mă strădui să nu fac politică”, spune primarul.

În timpul administraţiei române, satul se numea Geamăna, fiind aşezat între două dealuri de aceeaşi altitudine. „În anii 1990, s-a pus problema revenirii la această denumire, însă oamenii s-au opus. Nici acum nu e timpul s-o schimbăm. Mai avem veterani de război, oameni nostalgici după vremurile sovietice, nu vrem să-i jignim”, argumentează Şova.

Când vor crede de cuviinţă, vor propune populaţiei să aleagă între două denumiri: Geamăna şi… Moldova Veche. „Primii oameni care au venit în sat erau din regiunea Cernăuţi, prin urmare, din Moldova de pe timpuri. E o denumire bună”, se aprinde primarul. Un alt argument al său în favoarea perpetuării actualei denumiri e că foarte multă lume din sat e plecată la muncă peste hotare. S-ar confrunta cu o problemă în plus legată de schimbarea actelor. „Nu dorim să creăm probleme în plus. Mulţi ne ironizează sunteţi „krasnoarmeiţî”? Nu e chiar aşa, suntem şi noi oameni, doar că acum încă nu e timpul pentru schimbare…”, spune el.

Autorităţile sunt indiferente

Solicitat de JURNAL, Anatol Eremia, doctor habilitat în filologie, cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţă a Moldovei, ne-a informat că s-a adresat de mai multe ori la guvern cu propunerea de a fi găsit mecanismul prin care ar fi restabilite denumirile istorice tuturor localităţilor, dar fără niciun răspuns. „Sunt şi alte denumiri pe lângă cele menţionate: Etajnoie, Udobnoie, Uiutnoie, Leninscoie (Transnistria) etc. Institutul de Filologie a trimis scrisori în primării în care le arătăm că denumirea corectă nu e Volontirovca, ci Volintiri, nu e Tatarovca, ci Tătărăuca etc.

Am luptat mereu cu aceste schimonosiri. În ce priveşte schimbarea denumirilor, e un proces anevoios. Se fac demersuri la raion, de acolo la guvern şi, în cele din urmă, trebuie să se ia o decizie în Parlament. Nici autorităţile nu manifestă interes şi nici populaţia. Dacă ar exista un nivel mai înalt de cultură, cred că lucrurile ar fi fost puse deja la punct”, mai spune reputatul lingvist.

The following two tabs change content below.