În RM, să nu fii: gay, HIV+ sau ţigan

Legea antidiscriminare ar fi o bază legală pentru apărarea acestor persoane

Majoritatea moldovenilor nu-i tolerează în Republica Moldova pe homosexuali, persoanele cu HIV şi pe ţigani. Mai mulţi activişti pentru apărarea drepturilor omului spun că problema esenţială este lipsa educaţiei, informaţiei, dar şi stereotipurile întipărite în memoria colectivă.

Vadim VASILIU

Ultimul Barometru al Opiniei Publice realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” a scos în evidenţă faptul că moldovenii sunt intoleranţi. Astfel, barometrul a relevat că 51,8% din moldoveni nu vor ca ţiganii să locuiască în Republica Moldova, iar 85,5% nu vor ca o persoană de etnie romă să facă parte din familia lor. Aceeaşi atitudine este valabilă şi faţă de musulmani: 52,4% din respondenţi nu acceptă ca musulmanii să locuiască în Republica Moldova, iar 79,5 nu doresc un musulman în familia lor. La capitolul minorităţi etnice, moldovenii sunt mai toleranţi faţă de evrei. Astfel, 27,5% din respondenţi au spus că nu-i vor pe evrei în republică.

Copiii romi, marginalizaţi

Directorul executiv al Organizaţiei Nonguvernamentale pentru protecţia drepturilor copiilor romi „Porojan”, Tatiana Bordei, ne-a spus că acest barometru a demonstrat că situaţia nu s-a schimbat. Potrivit Tatianei Bordei, atitudinea negativă faţă de romi este determinată şi de faptul că atunci când un cetăţean de etnie romă comite o crimă, aceasta este foarte mediatizată. Ca rezultat, crimele se întipăresc în memoria colectivă şi creează o atitudine. O altă problemă a elevilor romi este faptul că aceştia sunt marginalizaţi în şcoli atât de copii, cât şi de profesori. Această neglijare duce la un efect invers, când copilul de etnie romă se revoltă şi poate deveni asocial sau renunţa la şcoală. Totodată, părinţii acestui copil nu vor insista neapărat ca acesta să frecventeze şcoala.

150 de mii de romi

Nicolae Radiţa de la Centrul Naţional al Romilor din Moldova menţionează că una din problemele de bază ale celor peste 150 de mii de romi din republică este faptul că autorităţile nu au un program specializat de instruire, calificare profesională pentru această minoritate etnică. „Cunosc localităţi în care 99% nu sunt angajaţi. Ar vrea oare oamenii să aibă aşa vecini? Sunt necesare cursuri de calificare, educaţional-profesionale, vocaţionale. În Uniunea Sovietică, romii meşteşugari care produceau încălţăminte, lenjerie, obiecte de artizanat erau foarte solicitaţi şi bine plătiţi”.

Ce facem cu infectaţii HIV?

Din acelaşi sondaj aflăm că 62,2% din moldoveni nu ar vrea ca persoanele infectate cu HIV să locuiască în Republica Moldova, 91,2% nu ar accepta o persoană cu HIV în familie, 81,5% din respondenţi au spus că nu ar accepta o asemenea persoană în calitate de prieten, iar 75,7%, ca vecin.

Vanu Jereghi, directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), ne-a spus că datele sondajului corespund realităţii. Totodată, Vanu Jereghi a spus că problema în aceste cazuri este faptul că nu se face nimic la nivel educaţional, şi doar la nivel de organizaţii nonguvernamentale. „Există în RM maladii mult mai periculoase decât HIV, de exemplu, hepatita, care se transmite mai uşor”.

Şi-a lăsat casa, deoarece e depistat cu HIV

Vanu Jereghi a opinat că persoanele infectate cu HIV sunt discriminate chiar şi în sistemul sănătăţii. „Majoritatea celor care discriminează persoanele cu HIV sunt medicii, prin faptul că divulgă informaţia. Am avut cazul când o persoană a lăsat casa şi gospodăria, deoarece medicul din localitate a spus oamenilor că este infectată cu HIV. Recent, unul dintre infectaţi mi-a spus că medicul îl examinează în mănuşi de cauciuc”.

O carenţă legislativă în apărarea drepturilor bolnavilor cu HIV este faptul că statul obligă angajaţii să aducă certificatul medical. „Trei categorii de persoane au dreptul să ia 100% din salariu la concediu: gravidele, bolnavii de tuberculoză şi infectaţii cu HIV. Angajatorul înţelege imediat că persoana face parte din una din aceste categorii. Noi, cei de la IDOM, ne judecăm de doi ani cu Ministerul Sănătăţii ca aceste buletine în care este înscrisă diagnoza să dispară. Este important ca angajatorul să ştie câte zile persoana a fost inaptă de muncă, şi nu ce boală a avut”.

Homosexualii, respinşi în primul rând

Cei mai respinşi de moldoveni, conform barometrului de opinie, sunt homosexualii. Astfel, 85,2% din respondenţi nu acceptă ca homosexualii să locuiască în Republica Moldova, 98,4% nu acceptă ca aceştia să facă parte din familia lor, 96,3% – să le fie prieten, 93,2% – vecin, iar 88,9% să locuiască în aceeaşi localitate cu homosexualii. „Problema stereotipurilor şi prejudecăţilor în societatea noastră este majoră. O altă problemă este lipsa de informaţie”, a spus Angelica Frolov, reprezentanta organizaţiei „GenderDoc-M”.

Angelica Frolov a menţionat că şi în Europa există o problemă de neacceptare mai diminuată a homosexualilor, însă acolo există o legislaţie conform căreia nimeni nu are dreptul să discrimineze această categorie de persoane. Angelica Frolov ne-a spus că în RM homosexualii sunt discriminaţi şi de funcţionarii publici. „Avem cazuri înregistrate când homosexualii sunt trataţi neadecvat de medici, poliţişti şi chiar de judecători”.

Adoptarea Legii antidiscriminare nu ar schimba lucrurile esenţial în atitudinea oamenilor, dar ar fi o bază legală pentru apărarea acestor persoane.

The following two tabs change content below.