„În Republica Moldova, există rezistență în reformarea justiției și a internelor”

Interviu cu Excelența Sa Ambasadorul Regatului Suedez în Republica Moldova, Ingrid Tersman

În interviul acordat JURNALULUI, ambasadorul suedez vorbește despre investițiile companiilor suedeze în Republica Moldova, succesele obținute de Suedia în dezvoltarea social- democratică și despre unele proiecte ale ambasadei.

– În 2010, Regatul Suedez a deschis o misiune diplomatică permanentă în Republica Moldova. Care a fost motivul acestui demers?

Suedia este interesată de consolidarea relațiilor cu vecinii. Considerăm că Republica Moldova este parte a vecinătății europene. Suntem prezenți aici de la mijlocul anilor 90. Am realizat proiecte în RM în câteva domenii. Avem o cooperare comprehensivă în domeniul reformelor cu guvernul, cu diverse instituții, cu societatea civilă. De asemenea, oferim asistență Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, de exemplu, în cadrul negocierii acordului de asociere.

Aceste negocieri au fost inițiate în perioada în care Suedia deținea Președinția Uniunii Europene (2009). Atunci guvernul suedez a înțeles că aceste procese pot fi intensificate odată cu deschiderea unei misiuni diplomatice permanente în Republica Moldova. În 2010 am deschis o ambasadă în Georgia având aceleași obiective.

– Ce proiecte de succes ați implementat? Ce buget are ambasada pentru proiecte?

Cred că cheia succesului este în lucrul pe care îl facem zi de zi. De multe ori, munca ambasadei nu poate fi văzută. Am avut două vizite ale ministrului Afacerilor Externe al Suediei, am organizat anul trecut un festival al filmului suedez la Chișinău și Tiraspol. Pentru prima dată au fost proiectate filmele suedeze în Republica Moldova. Am avut o delegație a oamenilor de afaceri în toamna anului 2012 împreună cu ministrul Economiei, Eva Bjorling, având drept scop de a lărgi oportunitățile de afaceri dintre Suedia și Republica Moldova.

Un proiect recent este „Pe când Suedia era guvernată din Moldova”. Vom avea un seminar la care vor participa istorici și elevi din Suedia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia. Un alt proiect va fi „Femeia creativă” ce va cuprinde treninguri privind egalitatea de gen, inițierea și dezvoltarea afacerilor de către femei. Sperăm că în această primăvară vom organiza încă un festival al filmului suedez.

Bugetul pentru proiectele culturale este foarte mic, în timp ce bugetul destinat cooperării și reformelor este considerabil. Pentru acestea avem un buget de aproximativ 15 milioane de coroane suedeze pe an (12 milioane de euro).

– Am observat că femeile sunt un public țintă pentru proiectele Dvs. De ce?

De fapt, lucrăm mult în domeniul drepturilor omului ca oportunitățile să fie egale pentru toți. Credem că este cu adevărat important de a acorda suport tuturor, inclusiv femeilor. Avem câteva programe direcționate în mod special spre femei, de a acorda asistență femeilor pentru a-și găsi un loc de muncă mai bun, a-și cunoaște drepturile, a beneficia de un suport legal mai bun. Urmărim aceste obiective în toate țările în care lucrăm.

– Știm că Parteneriatul Estic a fost înființat la inițiativa Suediei și Poloniei. Ce presupune acest proiect pentru guvernul suedez?

Parteneriatul Estic e foarte important pentru guvernul suedez. Noi suntem unul dintre creatorii acestui proiect, iar obiectivul acestuia este de a apropria țările Parteneriatului Estic de UE. Din moment ce oportunitatea este oferită țărilor Parteneriatului Estic, în special Republicii Moldova, acest proiect contribuie la procesul de democratizare, de modernizare a societății, de a face instituțiile mai stabile. E un proces de lungă durată, nu este ceva ce poate fi realizat în câțiva ani. Dar știm cu toții că au mai rămas multe obiective pe care trebuie să le atingem. Iar obiectivul crucial este reforma justiției și a Ministerului Afacerilor Interne. Am observat o rezistență în acest sens. Sper sincer că eforturile guvernului vor avea un parcurs clar ce va rezulta cu o funcționare bună a acestor domenii.

– Ce investiții suedeze există în Republica Moldova?

Avem câteva investiții aici, nu sunt multe. Moldcell este parțial suedeză, Ericsson, Oriflame, Volvo și Sanyevo. Acestea sunt posibilitățile noastre de moment. Moldcell și Ericsson au investit considerabil în Republica Moldova. Dar există mai multe oportunități pentru companiile suedeze. În acest sens, am lucrat împreună cu delegațiile comerciale din Suedia, pentru a arăta oportunitățile investiționale din Republica Moldova. Cred că IT, textilele şi, probabil, agricultura sunt ariile investiţionale pe care le-am putea dezvolta.

Mai există și domeniul tehnologiei medicale. Avem o companie care a deschis un laborator de tehnologie medicală la Chișinău. Pentru companiile suedeze este foarte important climatul investițional. În lumea de azi, când capitalul este insuficient, iar competiția este foarte dură şi Europa trece printr-o criză, companiile suedeze analizează foarte atent domeniile în care să investească banii. Despre climatul de afaceri, companiile mă întreabă pe mine. E foarte important ca investitorii să aibă încredere în sistemul legal, că justiția îi va trata după principiul egalității. Ei trebuie să fie convinși că justiția lucrează, că regulile și legile sunt clare, că domeniul taxelor este funcțional.

– Investitorii suedezi au avut de suferit în urma atacurilor raider din vara anului 2011?

Din câte ştiu eu, nu au avut de suferit în mod direct interesele suedezilor după atacurile raider din 2011. Dar a fost un litigiu aici, în Republica Moldova, în care a fost implicată o bancă suedeză. E o poveste lungă ce a început mulți ani în urmă. Banca a fost acţionată în judecată pentru litigii greu de înțeles. Cred că aceste procese au fost rezolvate în beneficiul băncii.

– Cum a reușit Suedia să devină țara cu unul din cele mai mari indice al dezvoltării umane?

Dacă ne uităm puțin înapoi, la sfârșitul secolului XIX, Suedia era una din cele mai sărace țări din Europa. Primul factor al reușitei este că avem resurse naturale. Când industrialismul s-a consolidat în Europa, Marea Britanie a devenit un bun partener comercial pentru noi. Astfel, economia noastră a crescut.

Totuși cel mai important este că am avut instituții democratice consolidate, justiția este cu adevărat funcțională, există și un nivel al încrederii pe care o are populația față de guvernare. Creșterea economică a fost posibilă și datorită focusării asupra educației. Nu aș subestima aportul pe care l-a avut egalitatea între sexe la creșterea economiei. Toate acestea oferă oportunitatea fiecărui cetățean de a avea o viață relativ bună şi partea de educație pe care și-o doresc. Nivelul de dezvoltare ne permite să furnizăm asistență în întreaga lume.

– Suedezii au portretul regelui în casele lor? E adevărat că într-o monarhie constituțională există un sentiment al coeziunii sociale mai profund?

Cred că majoritatea suedezilor sunt mândri de rege și de familia regală. Dar nu vă pot spune dacă monarhia oferă un sentiment al coeziunii mai profund în rândul societății. Cred că foarte puțini suedezi au portretul regelui în casele lor. Noi avem unul la parter, la fel ca orice ambasadă.

– La ce etapă sunt pregătirile pentru Eurovision?

Am ales orașul Malmo. Săptămâna trecută a fost ales prezentatorul showului, un artist suedez extraordinar, Petra Mede. E foarte creativă și e foarte carismatică. Vom avea un show fantastic, sper că moldovenii îl vor viziona cu plăcere.

– Există cetățeni ai RM în Suedia?

Ultimele date pe care le am arată că în Suedia sunt 410 moldoveni. Foarte puțini.

– Vă mulțumesc.

Interviu realizat de Vadim VASILIU

 

The following two tabs change content below.