„În orice funcție poți avea zile mai bune și mai proaste”

Interviu cu ministrul Educaţiei Maia Sandu


Maia Sandu 1
Ministrul Educației, Maia Sandu, vorbește, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru JURNAL de Chişinău, despre rezultatele implementării reformei în educaţie despre importanţa Codului Educaţiei şi dacă au existat ori nu situaţii în care a regretat că a acceptat funcţia de ministru.

– Doamnă ministru Maia Sandu, au trecut doi ani de la învestirea Dvs. în funcţie, cât de mult s-a schimbat reţeaua şcolară pentru a face faţă schimbărilor demografice în acest răstimp, câte şcoli au fost reorganizate şi câte şcoli mici vor continua să activeze începând cu 1 septembrie?

Ajustarea rețelei de școli la numărul de elevi are loc în mod diferit pentru diferite localități. În ultimii doi ani, 96 de instituții de învățământ au fost reorganizate din licee în gimnazii, din gimnazii în școli primare sau școli primare-grădinițe. În perioada 2006–2013, 142 de școli au fost închise. Încă nu avem date despre reorganizările care au loc în 2014, dar nu credem că numărul acestora va fi mare. Reducerea în continuare a numărului de copii de vârstă școlară, dar și lipsa de acțiune din partea unor raioane și municipii, face ca numărul de școli care au puțini elevi să rămână în continuare mare. Pe moment, avem 267 de școli mici. Vestea bună este că doar 117 din acestea au deficit bugetar. O parte din ele au statut de școli mici, care nu pot fi închise. Raioanele care au cele mai multe școli mici sunt Soroca, Florești, Ocnița, Rezina, Briceni, Cantemir, Dondușeni. Pe fundalul declinului demografic, indicatorii de rețea nu s-au modificat dramatic: numărul de elevi la un cadru didactic a crescut de la 12 la 12,5, numărul mediu de elevi în clasă a crescut de la 20,5 la 21,1, în timp ce numărul mediu de elevi per școală s-a redus de la 310 elevi la 264.

– Se vor produce modificări la formula de finanțare a școlilor? Ne putem aștepta ca alocările pentru un elev să crească în anul viitor?

Conform proiectului Legii bugetului pentru 2015, statul va aloca pentru un elev 8.771 lei, cu 27 la sută mai mult decât în anul curent. Totodată, va crește şi suma alocată pentru o instituţie, aceasta constituind circa 428 mii de lei, cu 6% mai mult față de anul curent. În următoarele săptămâni, vom propune Guvernului modificări la formula de finanțare. De exemplu, pe moment, consiliul raional ori municipal poate reține până la 5% din bugetul școlilor pentru a forma componenta raională și a finanța proiecte costisitoare, pe care unele școli nu le pot realiza din surse proprii. În unele localități, consiliile raionale ori municipale distribuie aceşti bani pe criterii politice ori acoperă deficitul școlilor mici în detrimentul investițiilor în celelalte școli. Vom propune să reducem de la 5% la 3% mijloacele pe care le administrează consiliul raional ori municipal, diferența urmând să rămână în școli. De asemenea, şcolile primare şi școlile primare-grădiniţe mici vor putea beneficia de mijloace din componenta raională, iar școlile mici care au înmatriculaţi elevi cu cerințe educaționale speciale vor primi resurse suplimentare din Fondul pentru Educaţia Incluzivă.

„Din lista codașilor face parte și municipiul Chișinău”

– În ce raioane reforma în educaţie bate pasul pe loc. Care sunt cauzele acestei rezistenţe?

Clasamentul nu s-a schimbat prea mult față de anul precedent. Raioanele Ungheni, Orhei, Nisporeni, Călărași, Hâncești, Strășeni și municipiul Bălți implementează în mod consecvent reforma structurală și sunt exemple de administrare judicioasă a resurselor alocate educației. Raioanele cu cele mai mari restanțe în implementarea reformei sunt Rezina, Florești, Sângerei, Dondușeni, Soroca, Ștefan-Vodă, Drochia, Cahul și Florești. În aceste raioane, administrația publică locală de nivelul doi nu vrea să ia decizii de restructurare a rețelei din motive populiste, folosind banii destinați școlilor cu un contingent mai mare de elevi pentru susținerea școlilor mici. Din lista codașilor face parte și municipiul Chișinău, unde din totalul de 124 de instituții, 120 înregistrează deficit bugetar. În capitală, capacitatea școlilor este folosită la doar 70%, iar în unele instituții din sectoarele Râșcani, Buiucani și unele comune, doar 26–50% din spații sunt utilizate. În municipiu există în continuare un număr mare de instituții cu un număr mic de elevi. Tocmai aceste instituții au demonstrat rezultate mediocre la examenul de bacalaureat. Această atitudine din partea APL este în detrimentul copiilor pentru că nu duce la îmbunătățirea condițiilor de studiu nici pentru cei care merg în școli mici, nici pentru cei care merg în instituții cu perspectivă. Consilierii locali trebuie să înțeleagă că această abordare nu le va aduce dividende politice pe termen mediu și lung pentru că oamenii vor judeca despre performanța lor nu în funcție de numărul de școli în localitate, ci în funcție de rezultatele elevilor care învață în aceste școli. Menționăm că și pe viitor raioanele și municipiile care au restanțe la reforma în educație nu vor fi admise să participe în proiecte naționale de renovare și dotare a școlilor.

– În ce măsură sunteţi satisfăcută de modul în care are loc cheltuirea banilor din componenta raională, în multe cazuri aceşti bani sunt cheltuiţi pentru întreţinerea şcolilor mici?

În prima jumătate a anului curent, în baza deciziilor consiliilor municipale ori raionale, din componenta raională au fost repartizaţi circa 288 mil. de lei, ceea ce constituie 82 la sută din suma totală. Din acestea, aproximativ 51 la sută din cheltuieli au fost destinate reparațiilor capitale și curente ale clădirilor școlare. O mare parte a alocațiilor, circa 45 milioane de lei, au fost utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar al instituțiilor de învățământ mici, în special pentru întreţinerea clădirilor. Unele consilii raionale tergiversează adoptarea deciziilor privind alocarea mijloacelor financiare, fapt care nu permite realizarea la timp a proiectelor și duce la acumularea soldurilor la sfârșit de an și utilizarea acestor resurse în alte scopuri decât educaționale.

În mai multe raioane, aceste resurse se utilizează cu abateri de la hotărârea Guvernului, pentru acoperirea deficitului bugetelor școlilor mici, indemnizații pentru tinerii specialiști, cheltuieli pentru vacanţa de vară etc. În unele cazuri se fac investiții mari în școli fără perspectivă. Pentru asigurarea utilizării corecte și transparente a componentei raionale a fost elaborat un regulament care, odată aprobat de Guvern, va deveni obligatoriu pentru toate raioanele și municipiile şi va duce la îmbunătăţirea situaţiei la capitolul respectiv.

„Primarul va putea pune în practică propunerile sale”

– Recent, edilul capitalei Dorin Chirtoacă a făcut aluzie că unele concursuri la funcţia de director al unor instituţii de învăţământ au loc în mod netransparent, sugerând că ar fi bine ca acestea să se desfășoare în prezenţa camerelor de luat vederi. Cât de mult adevăr se conţine în această aluzie?

E un lucru obișnuit pentru primarul general să facă aluzii sau chiar să aducă acuzații fără dovezi. De la bun început, vreau să spun că în comisia de selectare a directorilor de liceu participă doar două persoane de la Ministerul Educației, alte două fiind de la Direcția de învățământ, subordonați primăriei, un reprezentant al sindicatelor și doi reprezentanți ai colectivului instituției pentru care se alege directorul. Mă întreb cum puteau doi membri din şapte să fraudeze concursul? Nu suntem la primul concurs; faptul că avem o situație de conflict în cazul Liceului „Dante Alighieri” nu înseamnă că, neapărat, concursul a fost fraudat, așa cum se speculează. Să lăsăm instanța să se pronunțe dacă procedurile de selectare au fost respectate întocmai sau nu. Eu personal cred că un director bun înseamnă o școală bună și sunt interesată să avem cei mai buni manageri în sector, adică buni profesioniști, dar și oameni integri. Noi am analizat mai devreme posibilitatea înregistrării interviurilor anume pentru cazuri de conflict ca să avem probe când ajungem în judecată sau când suntem acuzați de fraudă. Există aspecte de protecție a datelor cu caracter personal pe care trebuie să le soluționăm mai întâi. Dar în conformitate cu prevederile Codului Educației, selectarea tuturor managerilor școlari devine atribuția administrației publice locale și primarul va putea pune în practică propunerile sale. Apropo, pe moment, APL organizează concursurile pentru selectarea directorilor în învățământul preșcolar și gimnazial și nu-mi este clar de ce în aceste cazuri interviurile nu sunt înregistrate. Primarul general este cunoscut pentru abordarea lui populistă. Recent, ne-a acuzat că atentăm la statutul directorilor aleși pe viață. Asta e grija lui cea mare: să stea directorii câte 40 de ani în funcție. Și dacă totuși cineva trebuie să plece pentru că a ajuns la vârsta de pensionare, măcar să lase postul prin moștenire unei rude, așa cum se dorește la „Dante Alighieri”. Mă tem că primarul general a greșit calculele: din perspectivă electorală, numărul managerilor școlari este mult mai mic decât numărul profesorilor și ar trebui să-i întrebe pe profesori ce cred ei despre „directorii pe viață”.

– Care este opinia Dvs. despre conflictul de la Liceul „Dante Alighieri” din capitală, care durează deja de mai multe luni? Nu era mai onorabil pentru noul director să-şi dea demisia, în condiţiile create?

Bineînțeles că regret că s-a ajuns la un conflict de proporții. Ministerul Educației a mers strict pe proceduri: a organizat concursul, în momentul în care a fost depusă o contestație din partea unui candidat, a organizat o comisie specială de examinare a contestației și, când această comisie a confirmat rezultatele concursului, a semnat contractul de muncă cu candidatul care a acumulat cele mai multe puncte. Nici ministrul, nici altă persoană cu funcție de răspundere nu poate interveni în afara procedurii. Și eu, și colegii mei am avut întâlniri cu reprezentanții colectivului liceului și le-am explicat acest lucru. I-am informat că următoarea instanță în care pot fi contestate rezultatele este judecata. Zilele acestea, ne-am adresat Curții de Apel cu solicitarea de a urgenta examinarea cazului pentru că noi toți ne dorim soluționarea grabnică a acestui conflict.

Nu cred că noul director trebuie să-și dea demisia; eu nu am auzit să fi fost formulate obiecții clare la adresa acestuia. Faptul că persoana câștigătoare vine din altă instituție nu este un motiv suficient pentru a fi respins. Aceasta este o instituție publică și, conform legii, concursul este deschis tuturor persoanelor interesate. Persoana desemnată câștigătoare s-a prezentat cel mai bine la interviu și a făcut dovada unui management eficient în instituția în care a lucrat până acum. Colectivul liceului insistă pe o persoană anume din instituție, chiar dacă la interviu au participat doi candidați din cadrul liceului și pe locul doi s-a clasat altă persoană decât cea pe care se insistă. Asta înseamnă că membrii comisiei de concurs din liceu au venit cu decizia luată de acasă și nu au fost interesați să asculte și alți candidați. Sperăm foarte curând să avem o decizie a Curții de Apel, astfel ca să putem depăși această problemă. Nu pot să nu spun că mă deranjează atitudinea unor membri ai colectivului acestui liceu care aduc cu ușurință acuzații grave de fraudă și promovare în funcție pe criterii politice în adresa instituției pe care o conduc, fără a prezenta dovezi. Dacă e să le urmez exemplul, aș putea și eu să acuz unele persoane din liceu de corupție în baza petițiilor pe care le-am primit de la părinți despre colectarea forțată a fondurilor pentru necesitățile școlii. Nu fac acest lucru atâta timp cât aceste acuzații nu au fost probate de instanță și cred că aceeași abordare trebuie să fie și în cazul conflictului dat.

„Copiii nu pot fi implicaţi în activităţi electorale”

– Se apropie o nouă campanie electorală, care e mesajul Dvs. pentru cadrele didactice ce se antrenează în asemenea acţiuni, pentru părinţii, copiii cărora pot fi atraşi să participe la mitinguri, marşuri organizate de anumite partide (cum a fost în cazul copiilor din Sadova Călăraşi care au participat la marşurile lui Dodon la 9 mai curent)?

Lucrurile sunt explicite în legislația națională: copiii nu pot fi implicați sub nicio formă în activități cu caracter electoral, iar dacă această ordine a lucrurilor se încalcă, cazurile trebuie raportate în instituție, direcție de învățământ sau minister. Adulții se pot implica în activități de partid în afara școlii și a orelor de serviciu.

– Care sunt principalele provocări cărora va încerca să le facă faţă Ministerul Educaţiei în anul de studii care vine?

Cea mai mare provocare este implementarea prevederilor Codului Educației. Schimbările pe care le presupune Codul sunt multiple, trebuie să elaboram cadrul legal secundar și să asigurăm condiții pentru înfăptuirea cu succes a acestor schimbări. De asemenea, trebuie să facem un efort substanțial pentru organizarea și desfășurarea unui proces complex de modernizare a curriculumului. O prioritate este și crearea unui nou cadru instituțional, așa cum prevede Codul, pentru a construi instituții puternice care vor monitoriza și evalua calitatea în învățământ și vor acorda suport metodologic.

– Au existat cazuri în care aţi regretat că aţi acceptat funcţia de ministru, şi dacă da, în ce împrejurări şi au fost cazuri când v-aţi bucurat că vi s-a oferit această şansă, ce situaţii v-au inspirat optimism?

În orice funcție poți avea zile mai bune și zile mai proaste. În acești doi ani, am avut și eu parte de zile proaste în care m-am întrebat dacă acesta este locul potrivit pentru mine. Descurajează în special situațiile în care, împreună cu echipa, facem un efort enorm, dar nu reușim să rezolvam o problemă sau alta. Uneori motiv de descurajare este rezistența mare la schimbări, dar înțeleg că acesta este un lucru obiectiv; prin definiție oamenilor le este frică de schimbare. Cea mai mare motivație sunt copiii muncitori, curioși, ambițioși, în sensul bun al acestui cuvânt, care, în pofida deficiențelor sistemului educațional și a problemelor din societate, reușesc să obțină cunoștințele și competențele necesare pentru dezvoltarea lor personală, socială și profesională de succes pe viitor. Acești copii merită tot efortul nostru.