În ajunul vizitei patriarhului Kiril, preoţii Mitropoliei Moldovei se tem şi mai mult de presă

După ce de luni de zile a fost anunţată vizita patriarhului rus, Kiril, la Chişinău, între 8 şi 9 octombrie, înalţii demnitari bisericeşti de la Mitropolia Moldovei susţin în continuare că încă nu cunosc adevărata intenţie a conducătorului BORu în ceea ce priveşte inaugurarea unei reşedinţe a acestuia în capitala RM. Ei nu exclud „surpriza” că Biserica „Sfânta Vineri”, leagănul unor personalităţi basarabene, ar putea ajunge o proprietate a Patriarhiei Ruse, adică va fi subordonată direct Sanctităţii Sale, Kiril. Deşi ni s-a promis că vom fi informaţi în timp proxim, enigma rămâne în continuare nedezlegată.

Angelina Olaru

Dorinţa ruşilor de a lua „Sfânta Vineri” are şanse să devină un mare scandal

„La noi e dictatură, ba chiar mai rău şi, nu putem discuta deschis cu Dvs.”, mi-au declarat  nu o dată mai mulţi preoţi din cele două mitropolii ortodoxe, care preferă să-şi păstreze anonimatul. Nu suntem adepţii unei asemenea modalităţi de a face dezvăluiri, dar în asemenea cazuri, recurgem şi la acest mecanism de a oferi cititorilor noştri informaţii de după „uşile închise”. Mai ales, vestea despre venirea patriarhului Kiril la Chişinău şi discutatele scopuri indirecte ale acestei vizite au înfricat preoţii Mitropoliei Moldovei, mulţi dintre care refuză să comunice deschis la acest subiect. Multe feţe bisericeşti îşi exprimă nedumerirea faţă de anunţul înaltului prelat de a-şi inaugura o reşedinţă în Chişinău, separată de Mitropolia Moldovei, în condiţiile în care şi aşa poate intra în orice lăcaş din RM „ca la el acasă”.

Preoţii sunt nemulţumiţi că statul nu a întreprins nimic ca edificiile şi bisericile ortodocşilor să aparţină comunităţilor religioase. De aceea, cred ei, edificiile religioase ortodoxe preţuite de popor pot ajunge direct pe mâna ruşilor. Legislaţia a fost astfel concepută ca nu comunităţile să decidă soarta lăcaşurilor de cult, ci Mitropolia Moldovei. De exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 740 din 11 iunie 2002  cu privire la edificiile şi locaşurile de cult a fost adoptată la comanda lui Vladimir Voronin, prin intermediul ex-premierului Vasile Tarlev, cu scopul „de a ţine sub control politic preoţii”, afirmă surse din cadrul Mitropoliei Moldovei. „Ministerul Culturii va perfecta, în comun cu organele ierarhic superioare ale cultelor religioase, înregistrate pe teritoriul republicii, actele de folosinţă gratuită a edificiilor de cult cu statut de monumente ocrotite de stat în care funcţionează părţile componente ale cultelor respective”, stipulează decizia guvernamentală în cauză.

Astfel, Ministerul Culturii urma să perfecteze împreună cu „organele ierarhic superioare ale cultelor religioase” înregistrate în RM acte de utilizare a bisericilor cu statut de monument. Se avea în vedere că „organele ierarhic superioare ale cultelor” vor ajuta la pregătirea documentelor necesare încheierii contractelor cu parohiile, fapt ce nu s-a întâmplat, susţin experţi din cadrul Ministerului Culturii. Nici biserica „Sfânta Vineri”, inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat, la fel ca marea majoritate a lăcaşurilor de cult din RM, nu dispune de un contract de folosinţă. Cele câteva acte perfectate de minister nu schimbă lucrurile. În această situaţie, conform legislaţiei, doar statul poate avea dreptul să decidă soarta „Sfintei Vineri”, şi nu un patriarh, care nu-şi poate justifica cererea.

„În Biserică nu trebuie să se facă politică”

Ministerul Culturii a încheiat un contract cu Mitropolia Moldovei, prin care ultima  urma să pregătească documentele necesare încheierii actelor de folosinţă pentru bisericile din subordine. Mai mulţi preoţi consideră că hotărârea respectivă a fost adoptată pentru că guvernarea comunistă se temea că, după înregistrarea Mitropoliei Basarabiei, foarte multe parohii din cadrul celeilalte mitropolii, vor adera la cea subordonată BOR. Astfel, în vederea stopării acestui proces, cei de sus au încercat să „bage frica în preoţi, dar şi în credincioşi”. Iar Mitropolia Basarabiei speră ca prin judecată să obţină schimbarea legislaţiei astfel ca asemenea acte să fie întocmite cu comunităţile religioase.

Dacă proprietăţile respective aparţin Mitropoliei Moldovei, şi nu poporului, aceasta nu înseamnă decât prezenţa Patriarhiei Ruse în RM şi oamenii, chiar dacă nu sunt de acord ca o biserică sau alta să fie administrată de un alt gestionar, nu mai pot avea o voce în această privinţă, spun clericii. De aceea, feţele bisericeşti amintesc tuturor că în Biserică nu trebuie să se facă politică şi că proprietăţile bisericeşti nu pot să aparţină unei mitropolii sau alteia, pentru că acestea nu din surse proprii au contribuit la construcţia şi întreţinerea bisericilor sau mănăstirilor.

Doar statul RM poate decide soarta unui lăcaş-monument 

Solicitat de JURNAL Sergius Ciocanu, şef al Direcţiei patrimoniu cultural şi arte vizuale din cadrul Ministerului Culturii, ne-a declarat: „Obiectivele de cult incluse în Registrul monumentelor RM ocrotite de stat sunt proprietatea statului. Statul, prin intermediul autorităţilor publice centrale, responsabile de domeniul protejării monumentelor, poate să le transmită în administrarea comunităţilor religioase respective, la cererea acestora, pe un termen limitat sau nelimitat. Condiţia de bază este luarea de către persoana juridică beneficiară a unui angajament juridic clar în ceea ce priveşte menţinerea edificiului respectiv şi a zonei lui de protecţie într-o stare corespunzătoare statutului său de monument. Acest fapt se realizează prin încheierea între Ministerul Culturii şi comunitatea locală beneficiară a unui act special de folosinţă şi protecţie. Acesta nu poate prevedea posibilitatea transmiterii edificiilor protejate şi a terenurilor aferente către terţe persoane. Deocamdată, majoritatea absolută a comunităţilor religioase care se folosesc de edificii ecleziastice cu statut de monument protejat nu au încheiat cu Ministerul Culturii acte de transmitere în folosinţă şi protecţie”. Doar doi dintre preoţi au permis să-i cităm.

Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru”, Chişinău:

„Adevăraţii gospodari trebuie să fie cei care au construit lăcaşurile”

„Nimeni nu are dreptul la proprietăţile comunităţilor ortodoxe decât cei care le-au zidit, le-au moştenit, le întreţin şi le păstrează. Adevăraţii gospodari ai lăcaşurilor noastre trebuie să fie cei care le-au construit şi să poarte răspundere, totodată, în faţa Ministerului Culturii în ceea ce priveşte situaţia lor arhitecturală, în cazul în care au statut de monument. Aşa-i în Grecia, România şi în toată Europa. La noi, cu regret, bisericile sunt construite de credincioşi, dar le stăpânesc alţii.”

Părintele şi scriitorul Savatie Baştovoi:

„Lăcaşul sfânt şi teritoriul său adiacent ar putea să devină proprietatea Rusiei”

„Canonic, bisericile din Mitropolia Moldovei aparţin şi patriarhului Rusiei. Însă acest fapt implică doar aspectul onorific pe care îl are patriarhul Moscovei, în calitatea sa de prim ierarh al celei mai mari patriarhii, din care şi Mitropolia Moldovei face parte. Nu ştiu, însă, ce sens are crearea unei reşedinţe patriarhale la Chişinău şi care ar putea fi statutul acesteia din punct de vedere administrativ. Dacă biserica „Sf. Vineri” se doreşte a fi un fel de ambasadă, adică să aibă un statut diplomatic, dincolo de cel canonic, s-ar putea ca lăcaşul sfânt şi teritoriul său adiacent sa devină proprietate a Federaţiei Ruse. Dincolo de subordonarea canonică, bisericile din Mitropolia Moldovei sunt, totuşi, proprietate a statului RM. Nu văd alt rost al numitei reşedinţe patriarhale, decât cel diplomatic, de vreme ce orice biserică de la noi îl poate primi pe patriarhul Rusiei şi aşa, ori de câte ori voieşte”.

Să amintim că, în 2010, liderul autoproclamatei republici nistrene, Igor Smirnov, i-a oferit patriarhului Rusiei medalia aniversară “65 de ani de la victoria în Marele război pentru apărarea Patriei”, în semn de recunoştinţă şi respect pentru efortul depus în menţinerea păcii, iar acesta i-a mulţumit şi a declarat că „toate amintirile de război sunt sfinte pentru poporul rus”, scria presa. Despre legătura Patriarhiei Ruse cu separatiştii din Tiraspol mass-media a scris mai multe.

Recenta primă vizită a patriarhului Kiril la Cernăuţi, în special la Mănăstirea Bănceni a comunităţii românilor din regiune, a fost provocată de faptul că, în ultima perioadă, a scăpat de sub control bisericile de stil nou din Herţa, enoriaşii cărora se întreabă tot mai des de ce să nu se afle sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române. Înaltul prelat a fost întâmpinat de copii îmbrăcaţi în haine naţionale româneşti şi ucrainene. Vizita patriarhului rus nu este privită cu ochi buni de o bună parte a românilor din Cernăuţi, dar şi a ucrainenilor, care-l acuză de tendinţe de menţinere a acestora sub supunere rusească.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)