În 2016, RM a trebuit să achite peste 230 mii de euro pentru condamnările la CEDO

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a înregistrat, în anul 2016, 839 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. Numărul cererilor raportat la populația țării este foarte mare, susțin experții, R. Moldova fiind  pe locul șapte din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. Un raport statistic privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului pentru 2016 a fost lansat la 26 ianuarie, curent.

Până la 31 decembrie 2016, CtEDO a pronunțat 339 de hotărâri în cauze moldovenești. La acest capitol devansăm Spania, Germania, Olanda, desi aceste țări au devenit parte a Convenției Europene nu în 1997, când a devenit parte RM, ci cu mult mai înainte, iar populația acestor țări este mult mai numeroasă decât cea a RM. Din țările membre ale CSI, RM nu întrece doar Ucraina și Federația Rusă.

Încălcarea dreptului la un proces echitabil

Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova,  consideră că cetățenii ajung să se adreseze la CtEDO în special din cauza neîncrederii pe care o au în justiția moldovenească. ”În opinia mea, acest fapt vorbește în primul rând despre neîncrederea în soluțiile obținute în sistemul de drept din RM sau, în general, lipsa unor remedii în țară. Dacă în anul 2008, aveam o încredere în justiție de peste 30%, atunci în 2016 avem doar 8% încredere în justiție. Se observă o înrăutățire a gradului de protecție a drepturilor omului pe parcursul ultimului an, iar modul în care sunt promovaţi judecătorii mă face să cred că în sistem nu prea există independență”, a menționat Gribincea.

Pe lângă numărul mare de cereri depuse în 2016, la sfârșitul anului mai așteptau să fie examinate 1283 de cereri depuse în anii precedenți. Relevăm că 93% din acestea sunt cauze cu șanse mari de succes, adică mai bine de 1100 de cauze conțin o potențială violare a Convenției Europene a Drepturilor  Omului (CEDO). E mai mult decât toate cererile pentru care RM a fost condamnată în ultimii 20 de ani.

În total, CtEDO a emis 339 de hotărâri până la 1 ianuarie 2017. Din acestea, 23 de hotărâri au fost emise în 2016.

”În hotărârile pronunţate în 2016, CtEDO a constatat 31 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor  Omului. Acestea se referă în special la două articole – încălcarea dreptului la un proces echitabil și maltratarea sau recurgerea la forța excesivă de către exponenții statului. Printre cele mai importante hotărâri pronunțate în 2016, din punct de vedere juridic, se numără cauza Petru Buzadji împotriva Moldovei, în care CtEDO şi-a schimbat jurisprudenţa în sensul înăspririi cerinţelor în care este permisă arestarea, şi cauza Mozer împotriva Federaţiei Ruse și a R.Moldova, în care CtEDO a notat că, până la prezentarea informaţiilor cu privire la organizarea „sistemului judiciar” din regiunea transnistreană, ea nu acceptă legalitatea actelor emise de „judecătorii” din acel „sistem”. Merită menţionată şi cauza Nichifor, în care judecătorii l-au expropriat pe reclamant în baza unei acţiuni tardive şi a unor probe pretins false, respingând solicitarea de examinare a autenticităţii înscrisului de către un expert”, a spus Gribincea.

25% din cereri depuse la CtEDO sunt din Transnistria

Alexandru Postică, director de programe Promo-Lex, a precizat că 25% din toate cazurile comunicate la CtEDO sunt cauze înaintate de victimele abuzurilor comise în stânga Nistrului și sunt îndreptate atât împotriva Republicii Moldova, cât și a Federației Ruse.

Una din aceste cauze este cea a lui Boris Mozer, un tânăr din stânga Nistrului, care a activat în cadrul unei companii private din regiune. În luna noiembrie 2008, acesta a fost sechestrat de către agenţii de pază ai companiei, fiind obligat să recunoască faptul că ar fi prejudiciat întreprinderea cu 40 de mii de dolari. În urma presiunilor, tânărul a fost forţat să-şi asume vina, alegându-se cu ani grei de închisoare şi cu persecutarea părinţilor săi. ”Cauza Mozer împotriva FR și a RM este o cauză complexă referitoare la violarea drepturilor omului, care a avut loc în perioada 2008 – 2010. Curtea de la Strasbourg a identificat violarea mai multor articole, inclusiv a dreptului de a nu fi supus torturii, a dreptului la viața privată, dreptului la confesiune și, cel mai important, a fost comis un atentat la libertatea si siguranța persoanei. În această cauză Curtea a constatat o violare a drepturilor omului din partea Federației Ruse, în același timp însă a constatat că și RM are jurisdicție, are obligații și autoritățile RM trebuie să întreprindă anumite acțiuni pentru a stopa astfel de ilegalități. Totodată Curtea a constatat că așa-numitele instanțe de judecată din regiunea transnistreană nu au legitimitate de a dispune arestul persoanelor, și aceasta este o constatare foarte importantă”, subliniază Postică.

Federaţia Rusă pasează vina pe autoritățile de la Tiraspol

Cât privește executarea deciziilor CtEDO, există o problemă, în special în regiunea transnistreană, având în vedere că Federația Rusă consideră aceste cazuri politizate. Kremlinul s-a conformat doar în cazul lui Vadim Pisari, tânărul omorât la postul de pacificare din preajma s. Pârâta. După ce CtEDO a constatat în 2015 violarea dreptului la viață, Rusia a achitat despăgubiri familiei tânărului și a dispus redeschiderea urmăririi penale în privința soldatului care a împușcat.

În celelalte cazuri, FR refuză să plătească compensații, motivând că nu poartă nicio răspundere pentru actiunile autorităților transnistrene, deşi Curtea Europeană a opinat că pentru ceea ce fac autoritățile din stânga Nistrului este responsabilă direct această țară. Relevantă în acest sens este  cauza Catan și alții, care se referă la plângerile depuse de mai mulți profesori, copii și părinți de pe malul stâng al Nistrului în privința interzicerii studierii în școli în limba română. CEDO s-a pronunțat pe marginea acestui caz în 2012, când a considerat că Rusia se face vinovată de acțiunile regimului separatist de la Tiraspol. Totuși Federația Rusă refuză să-și asume responsabilitatea, mai ales că este obligată să achite o compensație în valoare de 1 milion 70 de mii de euro.

Până în acest moment, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să plătească în baza hotărârilor și deciziilor pronunțate la CtEDO peste 16,200 000 de euro, dintre care 236 807 euro în 2016. Este mai mult decât întregul buget al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.

The following two tabs change content below.