Plouă intens în această primăvară, ca niciodată. De-ţi pare că s-a spart cerul peste Japonia. Iar treburile fixate n-aşteaptă, viaţa continuă şi pe timp de ploaie. Când am ajuns în capitala niponă, soarele a ieşit din ascunziş, zâmbăreţ pe cer, prevestind că ziua va fi bună. Oraşul era dispus să mă întâlnească. Metropola s-a dovedit a fi aglomerată. Pulsul vieţii bate pretutindeni. Cel subteran se datorează faptului că, pentru a ajunge de la o destinaţie la alta, o bună parte din timp ţi-o ia metroul. În trenul din metrou o japoneză mi-a cedat locul pentru a putea sta lângă prietena care mă însoţea. Japoneza s-a aşezat pe scaunul opus, zâmbindu-mi amabil tot drumul, în ochi i se citea: „simte-te acasă!”. La o altă staţie de metrou, un japonez, văzând cum cercetam minuţios harta Tokyo-lui, s-a apropiat şi ne-a întrebat în engleză dacă nu ne poate fi de ajutor. În faţa unui ascensor încercam să ne descurcăm în labirintul destinaţiilor, când un bătrân a staţionat ascensorul şi ne-a întrebat dacă nu coborâm şi noi. Iar pentru ca ziua să fie şi mai frumoasă, un model cu suita sa de stilişti şi fotografi s-a aciuat lângă masa noastră pentru a ne prezenta o şedinţă foto frumoasă, intrând cu noi în discuţie cu o simplitate şi o naturaleţe mai puţin caracteristice vedetelor. Vrând să ne demonstreze că în Tokyo nu doar oamenii pot fi amabili, dar şi păsările, o vrăbiuţă a venit la masa de prânz să-mi cerşească nişte orez. În astfel de circumstanţe îţi trece şi dorul de casă, când, într-un oraş absolut străin, atitudinea faţă de tine este umană!!!
Dimitriana Zaharia
Zaharia Dimitriana
Ultimele articole de Zaharia Dimitriana (vezi toate)
- Impresii din Ţara Soarelui-Răsare - 29 iulie 2016
- Impresii din Ţara Soarelui-Răsare - 6 iunie 2016
- Impresii din Ţara Soarelui-Răsare - 20 mai 2016
