Impostorul

FLAGRANT // “Revenirea lui Muruianu în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie este un proiect de business al structurilor mafiote”

Criticul principal al jurnaliştilor (a se citi „al câinilor turbaţi” – n.r.), Ion Muruianu, a revenit în atenţia publică, dar şi în postul de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) din care a fost demis acum o lună printr-o decizie a Parlamentului. Muruianu a fost repus în funcţie graţie unei hotărâri adoptată marţi de Curtea Constituţională (CC) care a declarat neconstituţională demiterea judecătorului. Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, consideră că readucerea lui Muruianu este un proiect de business al structurilor mafiote. Or, de Muruianu au nevoie multe cercuri de oameni de afaceri care şi-au construit imperii. Judecătorul Ion Muruianu este unul dintre campionii justiţiei moldoveneşti la dosare pierdute la CEDO. Din cauza acestuia, Guvernul a fost obligat de Curtea Europeană să plătească despăgubiri de peste 2,6 milioane de euro.

Mită la Curtea Constituţională?

Pe 16 aprilie, curent, pe mai multe site-uri de la Chişinău au apărut câteva comentarii prin care se atenţiona că Muruianu va reveni în funcţia de preşedinte al CSJ pentru că anumiţi magistraţi de la CC au fost mituiţi pentru a vota în favoarea repunerii judecătorului în funcţie. Autorul acestor comentarii oferea şi detalii despre câţi bani şi în ce mod au fost transmişi judecătorilor de la Curte. Membrul CC, Victor Puşcaş, a negat aceste acuzaţii. „Aceste vorbe trebuie demonstrate în instanţa de judecată. Sunt nişte aberaţii”, a spus Puşcaş. Judecătorul a confirmat totuşi că el a fost raportor în cazul Muruianu şi că. la solicitarea sa, pe 16 aprilie, a fost convocată o şedinţă secretă a CC în cadrul căreia s-a decis lărgirea atribuţiilor Curţii, ceea ce a oferit posibilitate examinării sesizării privind demiterea lui Ion Muruianu.

O şedinţă secretă

Vom insista mai mult asupra şedinţei secrete de pe 16 aprilie de la CC, convocată cu scopul de a examina demersul lui Victor Puşcaş, datând din 14 aprilie 2010, privind revizuirea hotărârii Curţii Constituţionale nr.16, din 28/05/1998. Prin această hotărâre, Curtea stabilise practica de a nu supune controlului constituţionalităţii actele administrative cu caracter individual emise de Parlament şi Guvern, adică CC nu avea dreptul să examineze alegerea sau destituirea unor înalţi funcţionari de stat (adică nici cazul Muruianu – n.r.).

La 16 aprilie, la propunerea lui Puşcaş, Curtea decis introducerea în competenţa sa şi examinarea actelor cu caracter individual. „Era nevoie de această modificare pentru că sunt multe cazuri când persoane sunt destituite din funcţie şi nu au unde se adresa pentru a contesta deciziile luate”, ne-a explicat Puşcaş. El a precizat că şedinţa din 16 aprilie nu a fost făcută publică pentru că „nu trebuia”. Iar viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, a menţionat că, cel puţin din cauza că şedinţa a fost secretă, decizia luată în cadrul ei este ilegală.

Justiţia şi clanurile mafiote

Referindu-se la cei care ar avea interes să-l readucă pe Muruianu la şefia CSJ, ministrul Justiţiei a invocat structuri mafiote. „Încercarea de readucere a lui Muruianu în funcția de președinte al CSJ este un proiect de business al structurilor mafiote. De Muruianu în această funcție au nevoie multe cercuri de oameni de afaceri care și-au construit imperii”, a declarat Tănase. Ministrul consideră că nicio ilegalitate pe parcursul ultimilor ani nu ar fi fost posibilă în Moldova fără susținerea unor oameni bine poziționați în justiție, iar încercările de blocare a procesului de reformă a sistemului judecătoresc demonstrează acest fapt.

„Clanurile mafiote nu au o coloratură politică. Unele se conformează regulilor de joc, altele – nu. Nu e un secret pentru nimeni faptul că eu îl susțin deschis pe Mihai Poalelungi, judecător al Republicii Moldova la CEDO, în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Tocmai perspectiva venirii în sistem a unei persoane ce nu poate fi influențată a speriat atâta lume. Cred că în spatele deciziei Curții Constituționale stau acele forțe care nu doresc schimbări în Justiție”, afirmă Tănase.

Hotărârea CC nu are caracter retroactiv

Revenit în biroul său de la CSJ, Ion Muruianu a expediat miercuri o scrisoare pe adresa Consiliului Superior al Magistraturii prin care îl informa că revine în exerciţiul funcţiunii de preşedinte al CSJ pentru că „nicio lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică, iar conform art.140 alin.(1) din legea supremă, legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale”.
Susarenco însă nu este de acord. El susţine că hotărârea CC nu are caracter retroactiv. „Hotărârea CC este o normă definitivă ce are efect pentru viitor”, spune viceministrul Justiției. Deși este de acord cu caracterul neretroactiv al acestei decizii, Victor Pușcaș nu este de acord cu această formulare. „În acest caz, declarându-se neconstituționalitatea hotărârii Parlamentului, această hotărâre nu mai există și rămâne doar decizia de numire a lui Ion Muruianu în funcție”, a conchis judecătorul Pușcaș.

Un vot în minus?

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a mai identificat încă un motiv pentru care Muruianu nu poate fi repus în funcţie, iar decizia Curţii este ilegală. Potrivit oficialului, unuia dintre magistraţii care au votat pentru declararea neconstituţională a deciziei de demitere a lui Muruianu îi expirase mandatul. Este vorba despre judecătorul Alina Ianucenco care a fost numită în funcţie printr-un document semnat la 23 aprilie 2004, astfel mandatul judecătoarei a expirat la 23 aprilie 2010. Preşedintele CC, Dumitru Pulbere susţine însă că mandatul judecătoarei va expira abia la 14 mai, când se împlinesc şase ani de când aceasta a depus jurământul. Totuşi, afirmă un alt magistrat de la CC, Victor Puşcaş, în acest caz se cere o interpretare a legii de către Parlament. Iar dacă Legislativul va stabili că mandatul Alinei Ianucenco a expirat, ar putea fi revizuită şi decizia de marţi a Curţii. Totuşi, a precizat Puşcaş, decizia respectivă a fost adoptată cu votul unanim al celor şase membri ai Curţii.

Dosarul Muruianu

Amintim că judecătorul Ion Muruianu este unul dintre campionii justiţiei moldoveneşti la dosare pierdute la CEDO. Din cauza acestuia, Guvernul a fost obligat de Curtea Europeană să plătească despăgubiri de peste 2,6 milioane de euro. Muruianu a judecat dosare cunoscute, ca cel al femeii de afaceri Eugenia Duca şi al firmei Oferta-Plus SRL. Recent, ministrul Justiţiei a cerut Consiliului Superior al Magistraturii intentarea unor proceduri disciplinare în privinţa unor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, Vasile Ignat şi Vasile Cherdivară, care au emis o încheiere judecătorească ilegală. Ministrul a dispus şi sesizarea Procuraturii Generale pentru a verifica existenţa elementelor infracţiunii în faptele săvârşite de aceşti judecători.

Numele lui Muruianu figurează şi în câteva documente desecretizate de actuala guvernare. Potrivit acestor acte, fostul preşedinte Vladimir Voronin i-a dat indicaţii lui Muruianu să ia atitudine faţă de anumite firme incomode fostului şef de stat.
De remarcat şi faptul că la sfârşitul anului trecut Curtea Supremă de Justiţie şi-a cumpărat un automobil „Mercedes” de jumătate de milion de lei. Actul de achiziţie a fost semnat de preşedintele Curţii, Ion Muruianu. Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a anunţat că va sesiza Centrul anticorupţie pentru a verifica modul în care a fost cumpărată maşina de lux.

Mariana RAŢĂ