Impactul deprecierii rublei, diminuat de embargo

Criza economică din Federaţia Rusă afectează familiile migranţilor moldoveni aflaţi la muncă în această ţară

RIAN_02205603.HR.ru-pic4_zoom-1000x1000-88186

În preajma sărbătorilor, valoarea salariilor migranţilor moldoveni care sunt remuneraţi în ruble a scăzut aproape în jumătate. Dacă până mai ieri primeau echivalentul a o mie de dolari în ruble, după deprecierea acesteia, cu aceiaşi bani pot achiziţiona circa 500 de dolari, bani din care trebuie să-şi mai achite întreţinerea şi gazda. În cazul în care situaţia economică nu se va redresa, spun ei, vor fi nevoiţi să revină acasă.

Satul Colibabovca, raionul Leova, e una dintre localităţile cu cei mai mulţi locuitori plecaţi la muncă în Federaţia Rusă. Fiecare a doua familie are pe cineva în această ţară. „Ba chiar avem şi familii întregi, părinţi care au plecat împreună cu copiii din cauza că nu întrezăreau nicio perspectivă aici. Cei rămaşi acasă, bătrânii, supravieţuiesc cu bani trimişi de acolo. Evident că această situaţie e alarmantă, dar sperăm că criza să fie aplanată, altfel nu ştiu cum s-ar descurca. Prin părţile noastre, nu prea sunt locuri de muncă”, spune primarul localităţii Gheorghe Şevriev.

Supravieţuiesc cu bani de peste hotare

Pentru multe familii din această localitate, banii trimişi de peste hotare reprezintă unica sursă de venit. Mătuşa Efrosinia, în vârstă de 69 de ani, ne spune că are o pensie de 1300 de lei, dar suferă „de toate bolile bătrâneţii”. „Azi mă mai învârt prin casă, dar cel mai mult timp îl petrec în pat, căci am diabet. Mă ajută o soră care are grijă de mine. Fiica şi ginerele lucrează la Moscova. Mi-au spus că e greu. La anul vor veni acasă. Banul rusesc s-a ieftinit. Datorită ajutorului copiilor însă am lemne de foc. Pensia îmi ajunge doar pentru facturi şi medicamente. Nu ştiu cum m-aş fi descurcat de una singură”, se vaicără femeia.
Şefa oficiului poştal din această localitate ne spune că are un fecior care lucrează de cinci ani în Federaţia Rusă. „Mi-a spus şi la telefon că rubla scade, şi la televizor am văzut ce se întâmplă. Lucrează în construcţii, o muncă grea. Pentru 400–500 de dolari, nu va putea să rămână acolo. Mâncarea s-a scumpit, gazda o achită în euro. Situaţia aceasta ne afectează. Mai stă acolo să vadă ce se întâmplă mai departe, dacă nu se schimbă nimic, se întoarce acasă”, spune femeia.

30 mil. de USD a vândut BNM la mijlocul acestei săptămâni băncilor licențiate pentru a le asigura cu lichidități. Iar de la începutul lunii decembrie Banca Naţională a vândurt 115 mil. USD. Aceasta a dat asigurări că rezervele valutare sunt suficiente pentru a absorbi șocurile externe.

Scumpiri şi cozi în magazine

În aceeaşi situaţie sunt şi alţi migranţi moldoveni aflaţi la muncă în Rusia. Angela Buzuleac din raionul Glodeni lucrează vânzătoare la un magazin de materiale de construcţii din oraşul Moscova. Potrivit ei, criza a început acum două săptămâni, dar panica în rândul populaţiei a început acum trei zile. „Iniţial, am fost informaţi de agenţii care ne furnizează materiale de construcţii că vânzarea acestora ar putea fi întreruptă temporar. Importatorii îşi stopează activitatea până la stabilizarea situaţiei. Salariul meu a scăzut în jumătate atunci când îl schimb în lei. Aveam 800 de dolari, acum însă am aproximativ 400 de dolari. Dacă după sărbători situaţia nu se va schimba, voi fi nevoită să mă întorc”, spune femeia.
În timp ce rubla a scăzut, preţurile în Federaţia Rusă, în special la produsele alimentare, au crescut simţitor. Pe parcursul ultimilor două săptămâni au crescut preţurile la produsele din carne şi brânzeturi. Cozile în magazine sunt mari. Cei care au făcut economii în euro schimbă acum banii şi cumpără tot ce au nevoie pentru gospodărie.

Preţurile s-ar putea majora

Analistul economic Viorel Chivriga este de părere că actuala criză economică din Rusia aminteşte de situaţia de la finele anilor 90. „Criza rublei ruseşti a provocat panică şi pe pieţele valutare din statele vecine, în mod special în Ucraina, care e foarte dependentă de Federaţia Rusă, dar se face simţită şi în RM. Există temeri că situaţia s-ar putea agrava, dar autorităţile ruse mai au instrumente care ar putea menţine situaţia sub control.”
Potrivit expertului, dacă în timpul apropiat situaţia din Rusia nu se stabilizează, în 2015, ne putem aştepta la majorări de preţuri. „Trebuie să fim prudenţi, în special, pe dimensiunea energetică, pentru că suntem dependenţi în totalitate de importurile la acest capitol”, a mai spus el.

Criza este rezultatul intervenţiei ruse în Ucraina

Adrian Lupuşor, directorului de la Expert-Grup, susţine că prăbușirea cu peste 20% a rublei rusești nu reprezintă criza în sine, ci rezultatul unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani din cauza aventurilor geopolitice ale acestui stat în Ucraina. Sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, consideră expertul.
Acesta precizează că colapsul economiei ruse se va face simțit pe întreg continentul european. Sectorul construcțiilor, atât rezidențiale, cât și nerezidențiale, unde lucrează marea majoritate a emigranţilor moldoveni, va fi unul din cele mai puternic afectate de criză. Reacția de adaptare a emigranților moldoveni s-ar putea manifesta în câteva forme, unii vor fi în stare să renegocieze salariile. Alţii vor accepta noile realități și vor fi de acord să lucreze pentru salarii mai joase. O parte însă își vor pierde locurile de muncă și fie vor reveni acasă, fie vor încerca să se reintegreze căutând locuri de muncă în alte sectoare.

Partea pozitivă a embargoului

Impactul prin intermediul exporturilor va fi unul minimal, consideră Lupuşor, deoarece exporturile moldovenești spre Rusia au sucombat deja ca urmare a embargoului comercial instituit de Moscova. Se vor reduce simţitor investițiile directe ale investitorilor ruși în economia moldovenească. Reducerea valorii remitenţelor va fi probabil cea mai importantă. „Anticipăm o reducere cu 20% a volumului de remitențe din Federația Rusă, ceea ce, pe termen scurt, este echivalent cu reducerea cu circa 12% a influxului total de remitențe”, susţine Adrian Lupuşor.

The following two tabs change content below.