Imixtiunile lui Dodon în politica externă zdruncină Blocul ACUM

Dodon  a insistat asupra recunoașterii internaționale a neutralității R. Moldova, dar nu a pomenit despre necesitatea retragerii trupelor rusești

Discursul rostit de preşedintele Igor Dodon de la tribuna ONU la 26 septembrie, curent, a atras critici dure atât din partea societăţii civile, cât şi din partea unor reprezentanţi ai clasei politice de la Chişinău. „S-a cam uitat de mecanismul suspendării temporare din funcţia de preşedinte a lui  Dodon, poate ar fi cazul să-i amintim”, a propus deputatul Blocului ACUM, Iurie Reniţă. „Dacă Donald Trump îl asculta şi ştia situaţia, ar fi strigat din sală „fake news!”, este opinia expertului în politici de securitate, Dumitru Mânzărari, fost secretar de stat la Ministerul Apărării, în replică la cele enunţate de Dodon, că de fiecare dată când politicienii s-au lăsat atraşi în acţiuni geopolitice ţara a avut scump de plătit, şi, în primul rând, „cu sânge şi dezintegrare în conflictul armat din regiunea transnistreană”.

„E absolut greşit să legi factologic conflictul transnistrean cu ciocnirile geopolitice între Rusia şi Occident; în primul rând, nu există ciocnire mutuală – e o Rusie revanşistă, care încearcă să restabilească controlul său asupra foştilor sateliţi. De fapt, daca Occidentul avea interes în Republica Moldova, conflictul transnistrean nu ar fi avut loc, iar noi azi eram o copie a ţărilor baltice”, a notat Mânzărari într-o analiză plasată pe pagina sa de Facebook.

Ne vrea o colonie rusească

Expertul a observat că mesajul preşedintelui a fost adresat în mod special unui singur receptor şi anume, conducerii Federaţiei Ruse. Totodată acesta a promovat mesajul şi interesele ruseşti în regiune atunci când a vorbit de neutralitate, evitând să ceară deschis retragerea trupelor militare ruse.

Or, articolul 11 din Constituţie prevede că RM îşi proclamă neutralitatea şi că nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. „Era datoria preşedintelui, dacă vorbea de neutralitate, să evidenţieze că există doar un singur factor care nu permite recunoaşterea internaţională a neutralităţii RM – prezenţa de trupe militare străine pe teritoriul nostru”, a observat Mânzărari.

„Am fost uimit să aflu de la preşedintele Dodon că avem 125 de etnii în R. Moldova şi că 30% se autoidentifică drept „vorbitori de limba rusă”. Eu vorbesc, de exemplu, engleza, şi probabil vreo 10% din populaţie o face. Hai să cerem să devenim o colonie americană! Vorbesc rusa, dar nu mă identific ca „vorbitor de limbă rusă”, orice ar însemna asta. Astfel de mesaje dăunează grav intereselor Moldovei, pentru că transmit Occidentului ideea că am dori să fim colonie rusească”, a conchis expertul.

Deputatul Iurie Reniţă s-a referit şi la unii consilieri, reprezentanţi ai politicii ruseşti, care „s-au cuibărit” în instituţiile statului, fără a da însă nume. „Nu-i exclus că în spatele acestor declaraţii şi al acestui mod de gândire se află nişte sfătuitori care promovează alte interese decât cele naţionale, reprezentanţi ai aşa-zisei naţiuni civice moldoveneşti, care s-au cuibărit pe la Guvern şi Parlament. Există, din păcate, mai multe similitudini între declaraţiile lui Popescu şi ale lui Dodon, decât între ale lui Popescu cu cele ale Blocului ACUM”, a conchis fostul ambasador.

Politici laşe cu acordul tacit al Blocului ACUM

Şi Iurie Reniţă, deputatul Blocului ACUM, a avut o reacţie critică privind prestaţia lamentabilă a lui Dodon la ONU. Deputatul a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, după ce şi-a consolidat în mod autoritar puterea în toate domeniile – securitate, apărare, justiţie, Dodon aspiră să fie vedeta Nr. 1 a politicii externe moldoveneşti şi acest fapt are loc cu concursul tacit al Blocului ACUM.

„Culmea a fost prezenţa acestuia la ONU şi promovarea intereselor altui stat decât al nostru. Dodon este un preşedinte profund antinaţional. În domeniul politicii externe acesta reprezintă şi promovează exclusiv interesele FR, şi nu interesele noastre naţionale. E regretabil că s-a ajuns la această situaţie dramatică, atât cu contribuţia Guvernului, cât şi a Ministerului de Externe”, a spus Reniţă.

Deputatul consideră că RM beneficiază de un tratament favorabil din partea partenerilor externi, în special datorită evenimentelor care s-au produs la 7 iunie 2019, legate de debarcarea regimului lui Plahotniuc, nu atât datorită politicii sale externe. Astfel partenerii occidentali ne acordă un mare credit pe care autorităţile RM ar trebui să-l justifice.

Decizia premierului Maia Sandu, de a-i permite lui Dodon să-şi rostească discursul de la tribuna ONU, a fost o mare eroare politică şi diplomatică, consideră Reniţă. Fostul ambasador a lansat critici dure şi la adresa ministrului de Externe, Nicu Popescu. Reniţă observă că acesta nu l-a convocat pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău ca să-i ceară socoteală pentru discursul lui Leonid Manakov care a solicitat pe 23 septembrie de la tribuna ONU recunoaşterea internaţională a Transnistriei.

Similitudini între Popescu şi Dodon

„RM are nevoie de o politică externă eficientă şi coerentă. Trebuia să fie convocat ambasadorul FR la Chişinău sau să fie invitat ambasadorul lui Dodon de la Moscova, Andrei Neguţă. Îmi vine greu să-i spun acestuia ambasador al Republicii Moldova, după ce l-a adus aici pe ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, fără a informa Guvernul. Aştept în continuare ca premierul Sandu ori Nicu Popescu să-l recheme şi să-i ceară explicaţii”, a mai spus Reniţă.

Deputatul a conchis că autorităţile de la Chişinău au posibilităţi legale, diplomatice de a se face văzute şi respectate în plan regional şi internaţional. Atât timp însă cât o să umble cu capul plecat, situaţia pe care o avem nu se va schimba.

Amintim că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a emis un comunicat referitor la discursul lui Dodon prezentat de la tribuna ONU în care se spune că acesta a avut „o abordare dezechilibrată a politicii externe.

PAS a criticat discursul rostit la Adunarea Generală ONU de președintele Igor Dodon și a reiterat necesitatea retragerii trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova.

The following two tabs change content below.