„Îmi place cum sună limba română”

SCOALA DE VARA FOTO

16 studenţi, doctoranzi din Germania, participă în perioada 24 august – 14 septembrie la cea de-a şaptea ediţie a şcolii de vară moldo-germane cu genericul: „Parcursul european – provocări și oportunităţi pentru Republica Moldova și pentru vecinii săi”. Şcoala este organizată de Moldova-Institut Leipzig (MIL), împreună cu Facultatea de Istorie și Filozofie de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” (CLR), în colaborare cu Serviciul German de Schimb Academic (DAAD). Deschiderea şcolii de vară a avut loc azi, 25 august, la Casa Limbii Române (CLR).

Prezent la eveniment, vicepreşedintele MIL, Vasile Dumbravă, a spus că instituţia a fost deschisă oficial în 2006. Prima instituţie de acest fel şi unica în Europa. El consideră că trei săptămâni este insuficient pentru a învăţa o limbă, „dar ei sunt cei care pe viitor se vor interesa şi pentru profesiile care le-au ales, pentru că în domeniile pe care le cercetează au ales spaţiul nostru”.

Potrivit lui Vasile Dumbravă, obiectivul şcolii este de a învăţa limba română, de a aprofunda şi de a extinde dialogul din mediul academic din Germania şi din R. Moldova, de a face ca circulaţia să aibă loc şi invers, adică nu numai studenţii moldoveni să plece la studii în Germania, dar şi invers, „ca să avem prieteni peste hotare, sprijin de viitor. Tinerii aceştia fac parte din viitor”, susţine Dumbravă.

Tot el spune că, ulterior, prin activitățile lor, participanții vor putea contribui la aprofundarea dialogului moldo-german, dezideratul principal al școlii de vară fiind dezvoltarea unei reţele de multiplicatori în rândul comunităţițor academice germane și moldovenești.

Întâlniri memorabile

În cadrul școlii de vară studenţii și doctoranzii germani vor avea prilejul să interacționeze cu reprezentanți ai instituțiilor de stat și internaționale: Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale din Republica Moldova; Igor Șarov, viceministru al Culturii; Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei; Igor Corman, preşedinte al Forumului Moldo-German; Wicher Slagter, şeful secției Politică și Economie a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; Ulrike Maria Knotz, Ambasadoarea Republicii Federale Germania în Moldova, Martin Sieg, referent pentru politica externă și de securitate în Bundestag ș.a.

Programul școlii de vară include un curs intensiv de română, organizat la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, avându-i în calitate de coordonatori pe Violeta Crudu și pe Alexei Acsan.

Lisa Westphal, participantă la şcoala de vară, vorbeşte fluent româna. Ea a făcut un serviciu de voluntariat şi a studiat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Facultatea Studii Europene, timp de un an de zile. Nemţoaicei îi place mult româna şi de aceea şcoala de vară îi oferă posibilitatea de a recupera şi aprofunda cunoştinţele sale de limbă română. „Programul este foarte bun şi ţine de domeniul meu, pentru că am licenţa în studii europene. Îmi place caracterul şi felul cum sună limba română. Pare puţin ciudat, dar îmi place mult şi gramatica română, mai ales genitivul. De exemplu: Clujului, Chişinăului”, a spus Lisa Westphal.

De asemenea, participanţii vor avea o serie de întâlniri cu reprezentanţii diferitor instituţii guvernamentale și organizaţii ale societăţii civile, menite să-i familiarizeze cu aspecte din istorie, situația social-politică, precum și relațiile Republicii Moldova cu țările din regiune.

Noi ambasadori ai Republicii Moldova

Alexandru Bantoş, directorul CLR, a spus în cadrul evenimentului că aici s-au desfăşurat mai multe proiecte, timp de 17 ani, de când funcţionează Casa Limbii Române (CLR). Timp de un an de zile aici învaţă limba româna circa 300 de persoane, programul include şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice de la Chişinău. „CLR este o punte de legătură dintre RM şi cei care nu ne cunosc limba. Prin asemena proiecte drumurile noastre spre Europa se fortifică. Veţi încerca să învăţaţi, să aprofundaţi limba română, dar şi veţi înţelege şi alte probleme, realităţi ale RM. Prin fiecare din voi noi obţinem statutul unui nou ambasador al culturii noastre, pentru că atunci când veţi fi departe de noi, sufletele voastre, voi, veţi fi emoţionaţi. A cunoaşte o limbă este un proces foarte complicat. Dacă mai veniţi la Chişinău, intraţi pe la CLR”, a spus directorul CLR.

„Veţi vedea realităţi în această perioadă în RM, fiind considerată cea mai săracă ţară din Europa. Statul cu cel mai mare proces de migraţie. Realităţile culturale, lingvistice, istorice sper să vă fie apropiate şi să fiţi adevăraţi ambasadori ai culturii RM”, a spus spre final de conferinţă Igor Şarov, viceministrul culturii al RM.

În acest timp, 24 august-14 septembrie, participanții la școala de vară vor beneficia de câteva excursii memorabile: prin Chișinău, la Iași, Bender și Tiraspol, la Orheiul Vechi și la Saharna, la Comrat și la Odesa.

O punte de legătură pentru limba română

Școala de vară moldo-germană este sprijinită financiar de Ministerul Federal pentru Educație și Cercetare (BMBF) în cadrul programului „go east – Sommerschulen” al Serviciului German de Schimb Academic (DAAD) și a fost iniţiată de către președintele Moldova-Institut Leipzig, profesorul și academicianul Klaus Bochmann în anul 2009, cu scopul de a crea o punte de legătură între tinerii din ambele țări și de a spori interesul studenţilor și doctoranzilor din Germania pentru Republica Moldova și pentru limba română.

Cei 16 participanţi sunt licenţiaţi în științe politice și administrative, studii culturale, științe sociale, istorie etc., având motivaţii dintre cele mai diverse pentru a participa la școala de vară: învățarea românei pentru a putea să comunice cu purtătorii acestei limbi, inclusiv ca ulterior să-și continue studiile în România prin intermediul programului Erasmus (e de remarcat faptul că, pe lângă germană, fiecare participant mai cunoaște de la două la şapte limbi: engleza, franceza, italiana, spaniola, olandeza, rusa, ucraineana, poloneza, sârba, ceha, croata, araba, turca), documentarea și acumularea materialului pentru tezele de licență, cunoașterea realităților din Republica Moldova, aprofundarea cunoștințelor referitoare la procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, moștenirea istorică și culturală, problema identitară și a limbii vorbite, situația minorităților naționale și sociale ș.a.

Interesul particular pentru Republica Moldova ca ţară vecină a Uniunii Europene este generat de complexitatea procesului de integrare europeană, inclusiv de aspectele privitoare la dezvoltarea economică sau respectarea drepturilor omului ca valori europene.