Ilegalităţi de milioane la BEM

Proprietarii unui imobil dat în locaţiune sunt rude cu responsabili din cadrul Băncii de Economii (BEM)

În urma unui control de audit la Banca de Economii, instituţie cu capital majoritar de stat, Curtea de Conturi a descoperit noi scheme ilegale prin care statul a fost prejudiciat de zeci de milioane de lei. Şi aceasta, după ce în 2010, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a efectuat un control similar, dar nu a descoperit nicio ilegalitate.

Svetlana Corobceanu

Una din cele mai dubioase afaceri e legată de luarea în locaţiune pe o durată de cinci ani a unui imobil cu o suprafaţă de 1479 m. p.,  pe str. Columna 104/1 din capitală. În 2008, BEM, prin intermediul Filialei sale nr. 1, a încheiat un contract generos de arendă a imobilului prin care se obliga să achite lunar 35 de euro pentru 1 m. p., cu plata în avans pentru primii trei ani, ceea ce constituia 1, 9 milioane de euro, echivalentul a 24,7 milioane de lei. După cum s-a constatat mai târziu, proprietarii imobilului au investit de cinci ori mai puţin în acesta, şi în decurs de trei luni de dare în locaţiune şi-au scos întregul cost al sediului (!)

„Unchi” de milioane

Contractul a fost semnat de Ecaterina Tcaci, directorul Filialei nr. 1 a Băncii de Economii, şi un reprezentant al proprietarilor imobilului care acţiona în bază de procură. În urma verificării datelor la Întreprinderea de Stat Cadastru şi Oficiul de Stare Civilă, misiunea de audit a stabilit că imobilul aparţinea la patru persoane, majoritatea de vârstă pensionară, originari din Soroca, Nisporeni şi Chişinău, care l-ar fi procurat în iulie 2008 la un preţ de 4,7 milioane lei, (circa 300 mii de euro). „Analizând datele personale ale acestora, auditul a stabilit că sunt rude cu persoane responsabile din cadrul BEM – unchi, mătuşă, nepoţi, fapt care denotă existenţa conflictului de interese. Legea însă nu-mi permite să dezvălui numele acestora”, ne spune auditorul Valentina Madan. S-a mai stabilit că, la data procurării imobilului, acesta era o construcţie finisată doar în proporţie de 53 la sută. Clădirea a fost finisată în decurs de trei luni.

Deşi angajaţii Băncii de Economii au motivat că au avut nevoie de spaţiu pentru extinderea serviciilor pentru clienţi, din totalul clădirii pentru care s-au plătit bani grei, doar 575 m.p. o constituie suprafaţa locuibilă, mai bine de jumătate din aceasta, 903 m.p, fiind coridoare, holuri, grupuri sanitare.

Fără tender şi acordul Ministerului Finanţelor

Întâmplător sau nu, dar peste patru zile de la data când „pensionarii” au procurat imobilul, la 18 iulie 2008, Consiliul de administrare al Băncii a modificat Planul de afaceri pentru anul 2008 la capitolul „arenda încăperilor”, majorând cifra de la 9,2 mil. lei la 13, 1 mil. lei. Totodată au fost suplimentate cu 45 milioane de lei investiţiile în active materiale pe termen lung.

Valentina Madan a ţinut să specifice că luarea în locaţiune a imobilului respectiv s-a făcut chiar cu încălcarea Regulamentului intern al băncii care prevede că procurarea serviciilor cu o valoare mai mare de 50 de mii de lei are loc prin concurs. Totodată, contrar legii, contractul de locaţiune n-a fost coordonat cu Ministerul Finanţelor şi n-a fost înregistrat la organul cadastral.

Sponsor al PCRM

Contractul a fost încheiat în ziua dării în folosinţă a localului respectiv.  BEM, prin Filiala nr. 1, Chişinău, a transferat 24, 2 mil. lei pe contul persoanei interpuse care îi reprezenta pe cei patru pensionari. La 22 octombrie 2010, aceasta a donat 200 mii de lei fondului electoral al PCRM.

Încă jumătate de an după încheierea contractului banca a efectuat reparaţii ale imobilului investind încă circa 7,6 milioane de lei. Reprezentanţii băncii nu au binevoit nici măcar să solicite, conform prevederilor contractului, ca suma investită în reparaţii să fie scăzută din plata pentru arendă.

Imobilul vândut unui off-schore din Cipru

La 14 martie 2011, trei din cei patru proprietari au revândut cota parte din imobil şi terenul aferent unei companii fondată şi înregistrată în Cipru, la preţul de 225 mii de euro. Conform contractului, Banca ce a investit bani în reparaţii avea dreptul prioritar de a cumpăra imobilul, dar l-a ratat. Ecaterina Tcaci, directorul filialei, a motivat că nu erau la curent cu această tranzacţie. Ecaterina Pacnehad, membru al Curţii de Conturi, a ironizat: oare rudele nu şi-au informat neamurile de la bancă privind preconizata vânzare a clădirii? La 17 octombrie 2010, reprezentanţii Băncii de Economii au încheiat alte două noi contracte de locaţiune a acestui imobil: unul, cu vechiul proprietar, şi alt contract – cu noul proprietar din Cipru, pe un termen de trei ani. Întrebată cine este cipriotul cu care au încheiat contractul, Tcaci a lăsat să se înţeleagă că-i „secret comercial”. Pe moment, BEM este nevoită, pe lângă celelalte cheltuieli suportate, să achite plata TVA pentru achiziţionarea serviciilor de chirie de la o firmă străină. „Este o afacere dubioasă cu consecinţe grave pentru fiecare cetăţean al RM. Cu părere de rău, legislaţia nu-mi permite să spun tot ce știu. Dacă acest caz va fi muşamalizat, vom găsi alte pârghii pentru a nu-l da uitării”, a declarat preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean. Documentele ce vizează acest caz au fost transmise PG şi CCCEC.

Afacerea cu intermediari

Pentru chiria unui subsol cu o suprafaţă de 210 m.p. de pe bulevardul Ştefan cel Mare 130, Banca de Economii plăteşte a câte 50 de euro lunar pentru un 1 m. p. Şi asta în condiţii în care preţul în regiune e de circa 18 – 20 dolari pentru 1 m.p. Banca arendează spaţiul de la un sublocator, adică de la o persoană care, la rândul său, a arendat subsolul de la proprietar. La 3 martie 2008, Filiala nr. 1 a BEM i-a achitat sublocatorului suma de 10, 7 milioane de lei, plata pentru chirie pentru 5 ani. Din această sumă, circa 80 de mii de lei i-au revenit proprietarului subsolului, iar 10,2 mil. lei au mers la intermediar de circa 200 ori mai mult. Deşi acum un an intermediarul a decedat, BEM nu s-a grăbit să ia legătura cu proprietarul subsolului pentru a încheia un nou contract, în condiţii avantajoase pentru instituţie.

Cine este Gacikevici?
Grigore Gacikevici, directorul BEM, a oferit în septembrie 2007 un credit de două milioane de dolari PCRM, bani care au fost utilizaţi pentru construcţia noului sediu al formaţiunii. Acesta a fost primul caz în care o bancă din R. Moldova a oferit un credit unui partid politic, în condiţiile în care formaţiunile politice nu desfăşoară activităţi economice şi de aceea nu pot demonstra capacitatea de plată a creditelor. Pentru acest gest, în 2007, Gacikevici a fost decorat de Voronin cu Ordinul „Gloria Muncii”. În 2009, Gacikevici a mai primit de la Voronin „Meritul Civic” pentru „contribuţie la desfăşurarea de acţiuni socio-umanitare”. Iar peste câteva luni, la îndemnul preşedintelui Voronin, instituţia bancară a alocat 30 de milioane de lei pentru reparaţia Parlamentului şi Preşedinţiei vandalizate pe 7 aprilie.