Ileana Mălăncioiu a propus să fie ridicat la Chişinău un bust al lui Paul Goma

31 AUGUST // Limba română sărbătorită de scriitori

Sărbătoarea „Limba Noastră cea Română” a fost marcată  la Uniunea Scriitorilor din R. Moldova printr-o suită de manifestări, pe 29 august desfăşurându-se simpozionul „Lucian Blaga, poetul şi diplomatul”. La simpozion a participat Radu Totoianu, directorul Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş, România, care a prezentat volumul „Lucian Blaga în diplomaţia românească”. Această lucrare, coordonată de George Potra, este o carte document. Istorici de prestigiu, specializați în diplomație, se reunesc aici pentru a ne da o imagine despre un Blaga mai puțin cunoscut, Lucian Blaga diplomatul. Și ne oferă oportunitatea de a vedea ce însemna în perioada interbelică diplomația culturală.

Irina NECHIT

Cartea cuprinde articole de George G. Potra, Nicolae Mareş, Alexandru Popescu, Ion Brad, Ion Floroiu, Pavel Ţugui, George Corbu, aceste materiale acoperă diferite perioade din cariera diplomatică a lui Lucian Blaga.

La simpozionul „Lucian Blaga, poetul şi diplomatul” au participat elevi ai Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol

Invitaţi la simpozion, elevi ai Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol au prezentat un moment omagial, iar la final liceana Inesa Grosu a mulţumit organizatorilor pentru şansa de a participa la manifestare: „Suntem foarte izolaţi la Tiraspol, doar prin internet mai comunicăm cu ţara. Aici, la Chişinău, am aflat foarte multă informaţie inedită despre Lucian Blaga, mai ales despre activitatea sa diplomatică, astfel de informaţii nu le puteam găsi pe internet”.

Ditectorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, solicitat de JURNAL, a relatat că numărul elevilor acestui liceu scade pe an ce trece, ajungând a fi mai mic de 200. Pentru noul an de studii s-au înscris doar zece elevi în clasa I. Pentru a distruge conştiinţa naţională a populaţiei băştinaşe, regimul lui Smirnov recurge la diferite metode de intimidare şi manipulare. De exemplu, a deschis recent la Tiraspol două şcoli alternative cu predare în limba „moldovenească”, în grafie chirilică.

Astfel, în autoproclamata republică nistreană se reduce numărul copiilor din instituţiile cu predare în limba română (cinci licee teoretice, două gimnazii şi o şcoală-internat). Liceul „Lucian Blaga” activează în condiţii dificile, plătind chirie pentru sediu. Cu toate acestea, pedagogii şi discipolii îşi apără cu fermitate dreptul de a vorbi şi a studia în limba maternă şi consideră că instituţiile de învăţământ cu predare în română de pe malul stâng al Nistrului au viitor.

Nichita Danilov: „E necesară o revistă literară a scriitorilor din România şi Republica Moldova”

În cadrul acţiunilor organizate între 29 şi 31 august de Uniunea Scriitorilor din Chişinău a fost lansat de asemenea romanul „Ambasadorul invizibil” de Nichita Danilov, sosit de la Iaşi. Potrivit criticului Eugen Lungu, în roman sunt dezvăluite realităţi din Imperiul de la Răsărit, personajul principal pretinzând a fi „dictatorul dictatorilor” sau „stăpânul stăpânilor”.

Eugen Lungu consideră că romanul trebuie tradus în limba rusă, iar Nichita Danilov a spus că în R. Moldova ar putea fi realizate mult mai multe traduceri din română în rusă decât se fac la ora actuală: „Rolul Uniunii Scriitorilor din RM ar putea fi unul de intermediar între cultura română şi cea rusă”. Totodată, Nichita Danilov a accentuat că e timpul să fie fondată o revistă de cultură în care să publice scriitori din România şi din Republica Moldova pentru a fi demolat zidul dintre oamenii de litere de pe cele două maluri ale Prutului.

Ileana Mălăncioiu: „Plec de la Chişinău mai fericită decât am sperat”

Invitata de onoare a USM şi vedeta incontestabilă a manifestărilor prilejuite de Ziua Limbii Române a fost poeta Ileana Mălăncioiu, laureată a Premiului Naţional Eminescu şi a Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia (România), a cărei deplasare la Chişinău a fost posibilă datorită Institului Cultural Român „Mihai Eminescu”. Scriitori de toate vârstele, critici literari, profesori unversitari, învăţători, liceeni au venit la Casa Scriitorilor pentru a o vedea aievea şi pentru a o asculta pe autoarea unor poeme devenite deja clasice, din volumele „Pasărea tăiată”, „Inima reginei”, „Crini pentru domnişoara mireasă”, „Sora mea de dincolo”.

Ileana Mălăncioiu a dialogat cu publicul basarabean nu doar în limbajul poeziei (un recital tulburător al ei a avut loc la Librăria din Centru), ci a dat aprecieri nonconformiste evoluţiilor istorice, socio-politice din spaţiul românesc. Ileana Mălăncioiu a lansat ideea de a fi înălţat un bust al lui Paul Goma la Chişinău: „Goma chiar a făcut ceva să schimbe lumea asta, el merită un loc aparte în Chişinău, merită să-i fie ridicat un monument în timpul vieţii”. Vizita în Basarabia a entuziasmat-o pe Ileana Mălăncioiu: „Chişinăul e un oraş viu, frumos, am întâlnit mulţi oameni care iubesc literatura, plec de aici mai fericită decât am sperat”.

Poeta a vorbit despre dizidenţa lui Paul Goma şi la sărbătoarea din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” (31 august). La această manifestare, moderată de Val Butnaru, au luat cuvântul Dumitru Matcovschi, Dorin Chirtoacă, preşedintele Uniunii Scriitorilor Arcadie Suceveanu, cerând „să fie înlăturat din Constituţia RM falsul referitor la denumirea limbii de stat, care nu poate fi alta decât limba română”.

Lângă bustul lui Eminescu din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, reprezentanţii USM au organizat o expoziţie de fotografii istorice despre începuturile mişcării naţionale în Basarabia, cu genericul „Ce vor scriitorii” şi panouri cu imagini realizate de fotograful Nicolae Răileanu în cadrul Proiectului Naţional de Lecturi Publice.

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit