Iile, opincile şi valizele marca Eţcu

A abandonat cercetarea ştiinţifică pentru a deschide un atelier de haine tradiţionale şi valize pentru italieni

A muncit enorm ca să-şi susţină doctoratul în biochimie, dar, până la urmă, a ajuns femeie de afaceri. A învins pasiunea pentru design vestimentar, pentru portul tradiţional şi broderii. Chişinăueana Elena Eţcu coase costume naţionale pentru toate vârstele şi are o secţie în atelierul său în care se cos valize pentru Italia.

Elena Eţcu este originară din Chişinău. Pasiunea pentru cusut, brodat şi designul vestimentar a moştenit-o de la bunică-sa, Natalia Emilianov. În anii 1930, aceasta era una dintre cele mai căutate croitorese din Chişinău. Soţul Nataliei, bunicul Elenei, era patronul unei reţele de frizerii, la fel ca fraţii săi, care aveau asemenea localuri la Cluj şi Iaşi. Frizeria bunicului era vizitată de cele mai cunoscute personalităţi ale epocii, inclusiv de deputaţii Sfatului Ţării.

„Bunica Natalia cosea rochii de seară, de marchizet, costume populare. O parte din acestea se mai păstrează în cuferele familiei noastre, pe altele le admir în fotografii”, ne spune Elena.

Armata cu un singur soldat

După ce a susţinut teza de doctor, Elena Eţcu a lucrat timp de zece ani la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi la Colegiul de Ecologie din Chişinău. În scurt timp, a decis că are nevoie de o schimbare.

Pasiunea pentru designul vestimentar era tot mai puternică. „Până la urmă, am decis să fac ceea ce îmi place cel mai mult. În 2006, mi-am deschis un atelier şi am început a coase şi a broda”, relatează Elena. În biblioteca sa, nu are nicio carte de croitorie, broderie, este autodidactă. Crede că are darul în sânge, moştenit de la bunica ei, Natalia.

Treptat, numărul angajaţilor în firma sa a crescut. „La început, eram o armată cu un singur soldat. Făceam totul de una singură: brodam, coseam, lucram 18 ore din 24. Apoi am atras şi alte persoane cărora le place să facă ceva frumos, oameni cu suflet, alături de care lucrez de mai mulţi ani”, spune Elena Eţcu.

Port popular pentru copii

Primele costume naţionale le cosea pentru copiii de vârstă preşcolară, deoarece erau solicitate, în plus, fiul ei era de aceeaşi vârstă. Mai târziu, a început a coase şi a broda costume naţionale pentru maturi, în special pentru artişti. În hainele cusute de ea se îmbrăcau personalităţi ca Mihai Ciobanu, Maria Sarabaş ş.a. „Mulţi artişti se îmbracă la noi, suntem mândri când ne vedem lucrările pe scenă, chiar dacă nu întotdeauna recunosc cine e designerul, ca să nu le fie copiat portul”, spune meşteriţa.

Pe moment, Elena Eţcu are o secţie în care se cos haine naţionale pentru diferite vârste. „Am trimis costume în Australia, Canada, Italia, Franţa. Ţinem legătura cu clienţii noştri pe Skype şi reţelele de socializare. Noile tehnologii ne permit să comunicăm uşor. Am făcut costume naţionale pentru echipe de dansatori. Mai coasem feţe de masă, prosoape pentru nunţi. Pentru mine, este ceva de suflet, îmi place ceea ce fac. Avem comenzi, sunt deja prea multe. Abia reuşim să le acoperim”, mărturiseşte ea.

Ia cu horboţică

Elena Eţcu le reuşeşte pe toate. Predă arta brodării iei unui grup de zece fete care încearcă să însuşească tainele acestei meserii, organizează cursuri de instruire. „Luna aceasta a fost dedicată iei. Fetele îşi cos primele lor ii, cele care vor prinde firul vor deveni colaboratoarele noastre.”

Iile produse de angajatele atelierului „Tradiţii noi” se deosebesc de cele ale altor meşteri populari. Acestea conţin, în afară de broderie, şi croşetă. „Mie nu-mi place doar să redau suflul unei haine vechi, ci să vin cu elemente noi.” Uneori, la atelier se aduc ii vechi, pentru reparaţie, acestea sunt împodobite cu horboţică, ceea ce place multora. Acum la marea majoritatea a iilor predomină croşeta din aţă fină de calitate germană.

„Nu-mi place doar să redau suflul unei haine vechi”

Foloseşte materie primă din Italia, Germania, are stofe chiar din Arabia Saudită. A testat multe ţesături până când a ales o gamă cu care lucrează. În secţia de producere „Port popular”, are aproximativ 40 de angajaţi, „o parte sunt mai activi, alţii mai puţin”.

Potrivit femeii, astăzi, tot mai mulţi părinţi tineri, la botezul copiilor, vor să îmbrace micuţii în costume naţionale. A confecţionat un costum tradiţional pentru un micuţ din Londra, Marea Britanie, la comandă. Din spusele clienţilor săi, toţi oaspeţii s-au fotografiat cu micuţul. După asta, am început a produce mai multe.

Un costum popular pentru micuţi costă între 1000 şi 1500 de lei, cămăşile pentru bărbaţi – 700–1500 de lei; pentru femei sunt costume şi de 2500 de lei, este vorba de iile brodate manual.

Hăinuţe pentru botezul bebeluşilor

În afară de secţia „Port popular”, Elena Eţcu are şi secţii de producere a valizelor. „Avem o linie cu 30 de angajaţi. Urmează să mai deschidem încă una, pentru că avem comenzi”, se laudă femeia.

Are un fecior de 11 ani, ştie deja să facă ornamente, să brodeze, poate coase la maşină. În atelierul Elenei se cos şi opinci, cojoace, blănuri. În ultimii ani, a investit foarte mult în utilaj, productivitate şi design. Pune accentul pe calitate în orice lucru făcut. Se mândreşte cu faptul că are în preajma sa mai multe fete pasionate de broderie şi lucrează nu numai pentru bani. Sunt cazuri în care, timp de patru zile, au îmbrăcat o orchestră, deoarece cămăşile, iile şi alte piese ale portului popular se fac şi manual, şi la maşina de cusut.

Victoria Popa

The following two tabs change content below.