Igor Munteanu: „Este necesară o lustrație totală în R. Moldova”  

Sursa foto:moldnova

Incidentul Vasiloi arată vulnerabilitatea extremă a instituțiilor statului și faptul că cineva folosește accesul la dosare în scopuri politice

 Apariția în public a informațiilor cu caracter personal despre expertul asociat al IDIS „Viitorul”, Rosian Vasiloi, a determinat consiliul administrativ al institutului să pună problema unei lustrații totale în Republica Moldova. Şi ca prim pas, directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, va iniţia o procedură internă de lustrație. Unii comentatori politici cred că șansele de a adopta o lege a lustrației în condițiile actuale ale Republicii Moldova sunt nule.

JURNAL de Chişinău a formulat o întrebare pentru mai mulţi analişti politici: „Ce șanse are adoptarea unei legi a lustrației în condițiile actuale ale Republicii Moldova?”. Publicăm mai jos opiniile acestora.

Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, susține că șansele depind de calitatea clasei politice din Republica Moldova. „Acest incident, cu apariția în public a datelor personale ale unui ofițer, care a fost angajatul Poliției de frontieră, arată vulnerabilitatea extremă a instituțiilor statului și faptul că cineva folosește accesul la dosare în scopuri personale, cu caracter politic. Deci, ca să rezolvăm această problemă, trebuie în primul rând să fie o procedură simplificată de acces la dosare. Și, în același timp, acest lucru să nu se întâmple după criterii de discreție politică, ci pe baza unui mecanism. Iar acest mecanism se numește lustrație”.

Potrivit lui Munteanu, lustrația în Europa Centrală și de Est a fost de mai multe feluri. În Slovacia și Cehia, tuturor celor care au colaborat cu serviciile secrete, speciale din perioada sovietică li s-a interzis să ocupe funcții publice. Un alt model de lustrație a fost cel în care toți cei care au pretins la anumite funcții publice au trebuit să dea o declarație pe responsabilitate proprie. Pe baza acestei declarații se dovedea dacă ei mint sau spun adevărul în legătură cu anumite conexiuni pe care le-au avut sau le au cu serviciile speciale. Și pe acest criteriu se decidea posibilitatea lor de a rămâne în funcții publice.

 „Vom cere tuturor angajaților să dea o declarație pe proprie răspundere

„În Republica Moldova problema este și mai gravă din cauza faptului că nomenclatura sovietică a deținut poziții majore în ultimii douăzeci de ani, a plodit propriile rețele de influență în structurile statului, în partide politice, în anumite medii și, respectiv, a exploatat controlul asupra dosarelor politice, inclusiv al unor dosare care se află în gestionarea serviciilor speciale, a SIS-lui, ca să manipuleze ori să construiască loialități politice. Asta este o problemă gravă”, a mai spus directorul executiv al IDIS „Viitorul”.

Munteanu susține că problema trebuie soluționată. „Este necesară o lustrație în R. Moldova, iar ca prim pas, IDIS „Viitorul” va face o procedură internă de lustrație. Vom cere tuturor angajaților institutului să dea o declarație pe proprie răspundere asupra circumstanțelor în care ei au fost sau n-au fost colaboratori ai fostei securități ori colaborează cu alte servicii de securitate ale altor state sau ale R. Moldova și vom încerca să verificăm aceste date. Această procedură internă este legată de o decizie a Consiliului administrativ al Institutului nostru și sperăm că acest model de prim pas spre o lustrație va fi urmat și de alte entități, de partide politice, de candidați care vor participa la alegerile parlamentare, de actualii oficiali din Guvernul R. Moldova.

„Lustrația nu este o chestie de modă, dar o necesitate obiectivă”

Pentru că dacă vrem să lustrăm pe cineva haideți să avem o lustrație totală în R. Moldova și să vedem cine are de fapt mai multe legături cu serviciile speciale și să terminăm odată această vânătoare de vrăjitoare care este dezastruoasă dacă nu va fi oprită la timp”.

Munteanu ne-a mai spus că „noi suntem în poziții inegale, asimetrice. Sunt cetățeni loiali ai acestui stat care pot să se trezească oricând cu un dosar pe capul lor și sunt pezevenchi care exploatează bunurile și proprietățile statului şi pot fi liber racolați de servicii speciale naționale sau străine, nesuportând consecințe pentru că ei controlează dosarele. Or acest lucru este neconstituțional și trebuie să-l curmăm”.

Igor Munteanu a mai spus că clasa politică trebuie trezită la realitate, la simțuri, ca să înțeleagă că „lustrația nu este o chestie de modă, dar o necesitate obiectivă, ca să asanăm contextul decidenților din R. Moldova și să dăm speranță populației care trebuie să se simtă protejată contra manipulărilor”.

 „Parlamentul nostru e privatizat”

Analistul politic, Oazu Nantoi, susţine că „ideea sună simpatic și poate fi pusă deoparte în eventualitatea unor schimbări, dacă nu în februarie 2019, poate în alt ciclu electoral, dar oricum, acum, șansele sunt zero, deoarece atunci când se adoptă o asemenea lege a lustrației este necesară introducerea unor criterii. De exemplu, preoții care i-au turnat pe enoriași la KGB pot să nu intre în această categorie. Ei să se descurce singuri cu problemele lor. Dar e vorba de foști angajați ai serviciilor secrete, e vorba de fosta nomenclatură comunistă. Acum la noi s-au adăugat alte realități – oameni care slujesc actualului regim, care a uzurpat puterea. Prin urmare, șansele sunt zero. Parlamentul nostru e privatizat”.

„Mai întâi trebuie făcută o campanie de informare”

Președintele Asociației „Promo-Lex”, Ion Manole, crede că „șansa acestei idei de a deveni realitate e minimă, așa cum a fost în cei circa 30 de ani. Se vor găsi o mie și una de argumente. De fapt, cred că problema e în societate. Marea majoritate a populației nu înțelege despre ce e vorba și respectiv nu are un cuvânt de spus. Probabil, mai întâi e bine să avem o campanie de informare”.

Întrebat de JURNAL de Chişinău, analistul politic Anatolie Țăranu a opinat că, „în condițiile actuale ale Republicii Moldova, o lege a lustrației este imposibilă”. El spune că majoritatea parlamentară, cu atât mai mult socialiștii, nu au niciun interes ca ea să fie votată.

„Nimeni nu se va ocupa de acest lucru în condițiile în care până la alegeri au rămas câteva luni. Însăși elaborarea legii lustrației este un proces destul de anevoios și complicat, care trebuie dezbătut inclusiv cu societatea civilă. Și apoi, nu este clar ce categorie de cetățeni va fi supusă lustrației.”

 „Cazul Vasiloi, un exemplu de PR negru”

„Dacă este vorba de fosta nomenclatură comunistă, care e pe poziția de a ieși din viața politică activă, o asemenea lege a lustrației este puțin eficientă. În ceea ce privește apartenența la serviciile secrete sovietice, asta e deja o altă problemă. La drept vorbind, cazul Vasiloi îmi pare mai degrabă un exemplu de PR negru decât o dezvăluire adevărată a unui agent al unui serviciu secret. Și din acest punct de vedere, toată tevatura asta în jurul lustrației nu are în acest moment o aplicare practică”, a conchis Ţăranu.

Politologul Cornel Ciurea e şi mai sceptic: „Ideea unei lustrații este deja învechită. Astăzi pericolele principale nu mai sunt cele ce țin de ancorarea în moștenirea sovietică. Cazul Platon, Bolboceanu și, mai nou, presupusa colaborare a expertului IDIS „Viitorul” cu serviciile rusești demonstrează că atenția trebuie să fie îndreptată asupra “noilor” agenți care au fost racolați în perioada independenței”.