Igor Munteanu despre majorarea salariilor funcționarilor: „Această decizie comportă riscuri și nu rezolvă problema esențială”

Democrații au anunțat o inițiativă legislativă privind majorarea salariilor aleșilor locali. Vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, a declarat astăzi într-o conferință de presă că au fost deja identificați bani în bugetul de stat, fiind propuse și rectificări la legea bugetului. Salariile primarilor și ale funcționarilor din administrația publică locală ar urma să crească treptat cu până la 50%. Primele majorări ar putea avea loc chiar din august. Am solicitat dlui Igor Munteanu, director executiv al Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” un comentariu despre această inițiativă.

Stimate Domnule Munteanu, ce reprezintă de fapt această inițiativă a PDM în ajunul alegerilor legislative?

Congresul Autorităților Locale din Moldova și Asociația Primarilor din Republica Moldova au pus problema nu doar a măririi salariilor pentru aleșii locali și funcționarii publici, ci a autonomizării exercițiului de stabilire a plăților pentru munca efectuată pentru mai multe categorii de angajați din această categorie.

Acum sigur că este un pas înainte, pentru că Guvernul admite că este timpul să atenueze aceste restricții. Însă nu este, în opinia mea, o practică recomandabilă ca guvernul să stabilească salariul prin deciziile sale. Executivul ar trebui să renunțe la politica de limitare abuzivă a mărimii salariului, oferindu-le autorităților locale competența să facă acest lucru.

Bine, autoritățile locale, în funcție de mărimea banilor pe care îi administrează, trebuie să își stabilească salarii corespunzătoare complexității sarcinilor pe care le îndeplinesc.

Nu ar fi fost mai potrivit ca aceste majorări să fie efectuate după reforma administrativ-teritorială, despre care se vorbește atât de mult?

Eu cred că principala problemă din Republica Moldova nu este legată doar de aceste salarii foarte mici, ci și de autonomia autorităților locale. Dacă primăriile ar avea mai multe instrumente de corectare a resurselor și nu ar fi strunite la fiecare pas de administrațiile raionale, dacă nu ar fi dependente de transferurile interbugetare care se fac doar pe comenzi politice în ultima vreme, nu am fi discutat despre efectele – pozitive și negative – ale acestei măriri de salarii.

Problema ține de starea reală a economiei din Republica Moldova și de faptul că reforme cruciale, cum ar fi reorganizarea administrației teritoriale, au întârziat, fiind în mod artificial tergiversată din cauza centralismnului național.

Salariile primarilor nu trebuie să fie plătite de guvern, ele trebuie achitate conform autonomiei financiare și nu reglementate prin restricționări și plafoane.

Aceste decizii comportă riscuri și nu rezolvă problema esențială – sistemul finanțelor locale. Acesta este capturat de Ministerul Finanțelor într-o economie bolnavă.

Aproximativ 75% din primării nu au suficiente resurse decât doar să plătească salariile pentru propriul personal și pentru lucrări minime din cauza mărimii localităților. Din cauza localităților extrem de mici, a faptului că populația este în declin, baza fiscală este foarte mică.

Eu cred că ne lipsește o viziune de ansamblu asupra reformelor care trebuie efectuate, reforma nu începe cu creșterea salarială, dar cu adaptarea autorităților locale la puterile lor.

Au fost înregistrate mai multe cazuri în care primarii din anumite localități efectuează anchete pentru viitoarele alegeri parlamentare. Tocmai aceste practici coincid cu această majorare a salariilor conducătorilor de localități…

Localitățile mici sunt extrem de vulnerabile. Este posibil ca unii dintre ei să se angajeze să facă muncă de partid, muncă în beneficiul unor scopuri politice indicate de la raion și de la partidul de guvernare. Autonomia locală este extrem de fragilă și multă lume se teme că, fără sprijinul de la centru, nu ar putea să mențină prea mult slujba pe care o au pe moment.

Problema ține de starea reală a economiei din Republica Moldova și de faptul că reforme cruciale, cum ar fi reorganizarea administrației teritoriale, au întârziat, fiind în mod artificial tergiversate din cauza centralismului național.