Igor Dodon readuce în Parlament controversatul pachet de legi cu privire la autonomia găgăuză

De hramul Chişinăului, 14 octombrie, preşedintele Igor Dodon a întreprins o vizită în autonomia găgăuză. Președintele a avut o întrevedere cu bașcanul Irina Vlah și președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Vladimir Kîssa. Dodon a făcut mai multe promisiuni în cadrul întrevederii, printre care şi cea de a se implica activ în organizarea evenimentelor dedicate sărbătoririi a 25 de ani de la adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”. 

Totodată, Dodon a promis să examineze în Parlament controversatul pachet de legi cu privire la statutul juridic al Găgăuziei. Aceasta prevedea, printre altele, un „nivel juridic special” pentru regiune şi posibilitatea ca localitățile care nu fac parte din autonomie să poată intra în componența acesteia prin referendum.

Potrivit presei locale, başcanul Irina Vlah a propus ca cea de-a 25 aniversare a autonomiei găgăuze, sărbătorită pe 24 decembrie, să aibă loc „sub patronajul preşedintelui statului” pentru a accentua „importanţa evenimentului”. Dodon a asigurat autorităţile de la Comrat că va susţine toate iniţiativele care au drept scop prosperarea regiunii. El a promis crearea unui grup de lucru care se va ocupa nemijlocit de organizarea acestui eveniment.

Promite readucerea controversatului pachet de legi în discuţie

În context, Vlah a reiterat importanţa adoptării până la 24 decembrie curent de către Parlament a celor trei proiecte de legi râvnite de autorităţile din autonomie. „Am informat-o pe doamna Irina Vlah că, la următoarea ședință a Parlamentului, fracțiunea parlamentară proprezidențială a Partidului Socialiștilor va lansa inițiativa cu privire la adoptarea pachetului de proiecte de legi”, a anunțat Dodon pe Facebook.

Amintim că Parlamentul a votat în vara anului 2017 trei proiecte de legi – unul, în prima lectură, şi celelalte două – în lectura finală – cu scopul armonizării Legii speciale cu privire la statutul juridic al Găgăuziei cu legislația națională.

Pachetul de legi a fost înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) și a stârnit îngrijorarea experţilor de la Chişinău. Unii dintre aceștia au observat riscuri pentru integritatea şi securitatea Republicii Moldova. Totodată, un proiect de lege prevede că legislativul nu poate să modifice legea privind statutul unității teritorial-administrative fără acordul Adunării Populare.

Proiectele au fost dezbătute la mai multe ședințe ale Parlamentului în 2017 și, într-un final, au fost adoptate în propria redacție, diferită de forma inițială. Igor Dodon a refuzat să le promulge deoarece a considerat că acestea „nu corespund propunerilor elaborate de grupul de lucru al Parlamentului şi al Adunării Populare din Găgăuzia (APG)” şi le-a returnat în Parlament.

Fostul deputat Valeriu Ghileţchi a relevat într-un interviu, pentru deschide md, că prin acest pachet de legi autorităţile de la Comrat urmăreau ca autonomia găgăuză să aibă un nivel juridic special.

„Noi avem autorități locale de nivelul I și II, iar pentru Găgăuzia proiectele de legi prevedeau nivel juridic special. Am considerat că acest lucru nu poate fi acceptat și am revenit la terminologia utilizată în legislație și am introdus peste tot «statutul juridic special». Am făcut acest lucru, pentru că nivelul juridic special, din punctul nostru de vedere, deschidea portița spre federalizare”, a spus Ghileţchi.

A mai sărbătorit „Ziua creării Găgăuziei”

Preşedintele Igor Dodon nu e la prima încercare de a se implica activ în evenimentele care accentuează „statutul special” al acestei regiuni. La 19 august 2017, el a descălecat la Comrat pentru a sărbători 27 de ani de la încercarea Moscovei să creeze un stat separatist pe teritoriul R. Moldova, „Republica Găgăuză”.

El a anunţat atunci pe site-ul oficial al Preşedinţiei că a fost la Comrat să sărbătorească „Ziua creării Găgăuziei”, iar pe pagina de Facebook – că a fost să marcheze „Ziua proclamării Republicii Găgăuzia”.

„Vom susține plenar lupta regiunii pentru propriile drepturi în cadrul unei Moldove independente și neutre. Insistăm pe adoptarea de către Parlament a pachetului de legi cu privire la Găgăuzia. Grație eforturilor noastre, Moldova a trecut la sistemul electoral mixt, iar ca urmare Găgăuzia va avea reprezentanți permanenți în Parlamentul țării”, se lăuda atunci Dodon.

Agenţi de influenţă ai Moscovei

Mai mulţi experţi solicitaţi de JURNAL de Chişinău au fost de părere că atât preşedintele Igor Dodon, cât şi başcanul Irina Vlah acţionează ca agenţi de influenţă ai Moscovei, în conformitate cu scenariile scrise la Kremlin, care lovesc în statalitatea R. Moldova şi au drept scop menţinerea R. Moldova sub cizma Rusiei.

Se ştie că aşa-numita „Republică Găgăuză” și-a autoproclamat independența în urma unui congres al aleşilor locali din sudul R. Moldova la 19 august 1990. La două săptămâni, la 2 septembrie 1990, o adunare similară a avut loc la Tiraspol, unde aleşii locali au decis să formeze aşa-numita „republică moldovenească nistreană”, invocând o eventuală unire a Moldovei cu România.

Autoritățile de la Chișinău au calificat cele două hotărâri drept anticonstituționale, după care au început o serie de tensiuni aplanate abia în 1994, când Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei în componenţa R. Moldova.

Din acel moment, entitatea separatistă și-a încetat existența, însă agenţii ruşi din autonomie ţin să sărbătorească crearea republicii la 19 august, și nu la 24 decembrie, când a fost adoptată Legea privind statutul regiunii.

The following two tabs change content below.
Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu