Iarna n-a mâncat-o lupul!

Valentin Ciutac, şeful secţiei prospecţiuni pedologice, Centrul  Republican de Pedologie Aplicată: „copacii încă n-au îngheţat, grâul însă este compromis” Foto: Nadea Roşcovanu

Valentin Ciutac, şeful secţiei prospecţiuni pedologice, Centrul Republican de Pedologie Aplicată: „copacii încă n-au îngheţat, grâul însă este compromis” Foto: Nadea Roşcovanu

METEO// „Observaţiile făcute din 1887 până în anul 2010 arată că, în zece ani ai sec. XXI, se atestă o creştere a temperaturii cu 1,4 grade Celsius”

Condiţiile climaterice anunţate de meteorologi pentru zilele de 20-22 ianuarie curent pe întreg teritoriul R. Moldova creează dificultăţi pentru transport, sănătatea oamenilor, agricultură. Ieri după-amiază, doar la Chişinău, circa 45 de persoane au ajuns la Urgenţă cu diferite traumatisme. Potrivit specialiştilor din agricultură, poleiul depus poate compromite culturile de toamnă, iar în caz de îngheţ, dimpotrivă, poate servi drept protector pentru culturile pomicole. În această iarnă mai multe specii de păsări migratoare s-au reţinut pe teritoriul Republicii Moldova.

În aceste zile, ploile, lapoviţa, chiciura şi gheţuşul au pus stăpânire pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Meteorologii spun că, începând de ieri, 20 ianuarie, şi până miercuri, 22 ianuarie, în Moldova vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă, pe alocuri cu averse puternice, pe drumuri va fi gheţuş. Vântul va sufla intens din sud-est, în rafale de până la 20 m/s.

Gheţuşul face victime şi printre oameni

„De la ora 7.00 dimineaţa până la ora 14.30 pe data de 21 ianuarie curent, la Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă (CNŞPMP) din Chişinău s-au adresat 45 de persoane pentru a li acorda ajutor medical în diverse traumatisme, ne-a informat Petru Craveţ, şeful serviciului de presă al CNŞPMP.

„Poleiul poate influenţa culturile de toamnă”

Solicitat de JURNAL să se pronunţe cum va afecta timpul de afară culturile cerealiere, directorul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni”, Pintilie Pârvan, a spus că „Poleiul de acum poate influenţa culturile de toamnă, căci, chiar dacă va cădea zăpadă, pojghiţa de gheaţă formată va fi mai îndelungată. Ea va înăduşi culturile pentru că perioada de vegetaţie la culturile de toamnă s-a pornit. Culturile de toamnă, cum sunt grâul şi orzul, rezistă până la maxim -15 – 16 grade de ger la nodul de înfrăţire. În cazul când nu va cădea zăpadă şi temperaturile vor scădea, vor fi pagube la aceste culturi. La fel există pericol şi la plantaţiile pomicole, mai ales după temperaturile ridicate care au fost până acum, de +10. La unele specii s-a pornit perioada de vegetaţie. Trebuie luate în laborator unele ramuri pentru a constata situaţia de fapt, deoarece nu există pericol de 100% la toate inflorescenţele, ştim că 15-20% sunt productive”.

Umiditate mică pentru culturile de primăvară

Despre culturile de primăvară, Pintilie Pârvan a spus că este prea devreme să se facă prognoze. „Se va vedea care vor fi precipitaţiile în timpul de iarnă rămas. Pentru culturile de primăvară umiditatea este destul de mică. Sperăm că precipitaţii vor mai cădea sub formă de zăpadă şi poate înainte de semănat vor fi precipitaţii şi se va balansa umiditatea. E clar că nu este cea mai bună situaţie”.

Referindu-se la condiţiile climaterice, Mihail Rapcea, şeful Laboratorului pepinierit şi tehnologii moderne al Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, a spus pentru JURNAL că poleiul nu afectează cu nimic pomicultura şi viticultura, dimpotrivă, în caz de îngheţ, el va fi ca un protector împotriva temperaturilor joase.

„După -17 vor avea de suferit speciile sâmburoase, soiurile de masă de struguri”

„Noi acum ne îngrijorăm că se aşteaptă temperaturi scăzute până la -17 grade Celsius, mai ales că până acum a fost până la +10 grade Celsius. Va avea un impact negativ asupra ochiurilor. Dar asta se va vedea. Dacă temperaturile vor continua să scadă după -17 Grade Celsius vor avea de suferit speciile sâmburoase, soiurile de masă de struguri şi în general plantaţiile care au fost rău îngrijite anul trecut. Adică acele pentru care nu s-au făcut la timpul cuvenit lucrările agrotehnice, de protecţie, de prelucrare a solului, lupta cu buruienile”. Mihail Rapcea a mai spus că oamenii nu pot întreprinde nimic pentru culturile pomicole de pe lângă gospodării. „Aşteptăm să vedem ce temperaturi vor fi. Vom efectua analize şi vom vedea starea ochiurilor, procentul de afectare şi mai apoi vom recomanda măsuri de redresare a situaţiei, cum să se facă curăţitul, tăiatul la culturi”.

Potrivit lui, astfel de temperaturi, de +10 grade în luna ianuarie, n-au fost de vreo 30 de ani. „O temperatură foarte ridicată. Am studiat clima din 1887 până în anul 2010 împreună cu colaboratoarea de la Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM, dna Maria Nedealcu, şi am tras concluzia că, în ultimii zece ani ai secolului XXI, avem o creştere a temperaturii de 1,4 grade Celsius, ceea ce nu este normal iarna”.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale atenţionează conducătorii auto să iasă în trafic numai după ce mijloacele de transport sunt echipate cu cauciucuri de iarnă și să adapteze viteza la condițiile meteo corespunzătoare.

Serviciul salvatori şi pompieri reaminteşte cetăţenilor să apeleze de urgenţă telefonul 901, dacă se pomenesc într-o situaţie dificilă sau rămân blocaţi în drum.

 

Privind situaţia pe drumurile naţionale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor anunţă că drumarii au intervenit în noaptea de duminică spre luni în mai multe raioane din Moldova cu utilaje şi material antiderapant, acolo unde a fost cazul. În jur de 300 de drumari și 113 autospeciale au distribuit cca 1500 de tone de material antiderapant. Cel mai mare volum de lucrări a fost efectuat în raioanele de nord şi de centru. Situaţia pe toate şoselele continuă să fie monitorizată, pentru a se interveni în caz de necesitate.

Ministerul de resort anunţă că, de la începutul sezonului rece 2013-2014 până la 15 ianuarie anul curent, drumarii au utilizat 7 mii tone de material antiderapant la deszăpezire şi combatere a lunecuşului pe drumurile naţionale. Actualmente, în stocuri mai sunt depozitate cca 72 de mii de tone de material antiderapant. Pentru deszăpezirea drumurilor publice şi distribuirea materialului antiderapant sunt pregătite 479 de unităţi de maşini şi utilaje rutiere.

„Sute și chiar mii de păsări călătoare nu și-au luat încă zborul spre țările calde”

Potrivit radiochişinău.md , din cauza iernii blânde din acest an, mai multe specii de păsări migratoare s-au reținut pe teritoriul Republicii Moldova. Ornitologul Asia Timuș, profesor universitar și doctor în agronomie, susţine că fenomenul nu este unul neobișnuit, iar efectele sunt atât pozitive, cât și negative. Rațele, lebedele, lișițele sau graurii sunt doar câteva dintre speciile de păsări migratoare care anul acesta pot fi văzute în apropierea bazinelor acvatice sau pe câmpuri. Explicația științifică este simplă. Temperaturile ridicate nu au dus la înghețarea bazinelor acvatice, ceea ce le permite înaripatelor să găsească suficiente surse de hrană.