Hora Unirii pe biciclete

Interviu cu președintele Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, Anatol Ursu

ursu

Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei” va desfășura în perioadele 30 mai–3 iunie și 5 iunie–10 iunie primele două etape ale concursului HoraQuest în raioanele Strășeni și Ialoveni. Tinerii care vor fi selectați pentru aceste etape vor beneficia de o vacanță de şapte zile în pensioanele Mării Negre și în Delta Dunării, România.

– Dragă Anatol, ce reprezintă concursul Hora Quest şi care este scopul acestuia?

Acesta este o premieră pentru R. Moldova. Este o campanie destinată elevilor și studenților ce presupune un concurs de tip Quest, desfăşurat exclusiv în mediul rural. Tinerii admiși vor avea parte de o vacanţă de cinci zile la o pensiune aleasă de organizatori. În fiecare dimineață, participanții vor porni la drum pe biciclete pentru a cutreiera satele R. Moldova. Vor fi obligaţi să treacă o serie de probe menite să dezvolte spiritul de echipă și creativitatea.

Toți cei care vor merge în primele două tururi ale HoraQuest vor avea parte de o vacanță de neuitat în Delta Dunării sau pe plajele Mării Negre. Aceasta este cea mai mare campanie de informare pe care am avut-o până acum. Ne propunem să mergem în toate localităţile rurale din R. Moldova, să vorbim fiecărui om în special din mediul rural despre beneficiile unirii. Acesta este marele scop al campaniei, mai ales că „Tinerii Moldovei” consideră unirea nu ca scop general, ci ca metodă prin care se poate atinge un trai mai bun pentru toţi cetăţenii R. Moldova. Acesta este mesajul pe care noi îl vom transmite populaţiei. Salarii mai mari, pensii mai mari, tot tipul de plăţi sociale mai mari, construcţii de drumuri, economie stabilă, justiţie corectă, lucruri pe care nu le are statul nostru din diferite motive.

– Cât va dura campania şi cum o veţi desfăşura ca să ajungeţi în toate satele din R. Moldova?

Ne-am propus să cutreierăm 895 de sate. Vom organiza tabere din câte 60 de tineri în anumite localităţi. Precizez că până în aceste localităţi vom călători cu transport în comun, iar prin satele vecine cu biciclete. Din localităţile în care vor fi instalate taberele vor porni concomitent două echipe formate din 30 de tineri în satele vecine. Fiecare echipă va avea ca obligaţie să parcurgă zilnic două–trei localităţi.

În primul tur, vom face tabără la Străşeni. Vom sta acolo în perioada 30 mai–3 iunie, cel de-al doilea tur a fost preconizat pentru raionul Ialoveni. Vom avea două locuri de staţionare pentru patru zile. Ulterior, vom anunţa următoarele tururi. Astfel, vom parcurge în patru zile circa 24 de sate. În perioada 30 mai–15 septembrie, trebuie să reuşim să parcurgem toate satele.

– Cine sunt tinerii care vor participa la aceste tururi şi ce vor face ei?

 Nu ne propunem neapărat să convingem lumea despre importanţa unirii. Este o campanie de informare. Îi lăsăm pe oameni să decidă cum cred că este mai bine pentru ei. Deşi credem că cifrele sunt net de partea unirii, dacă le ştii, nu ai cum să fii împotrivă. Am anunţat o campanie de recrutare în acest sens. Înregistrările se fac prin intermediul site-ului nostru, tinerii.md.

Conform sondajelor, trei din patru cetăţeni români din România sunt pentru unire. În R. Moldova, ultimele sondaje, care sunt oricum trucate, arată că circa 27% din cetăţeni sunt categoric pentru şi 25% mai degrabă pentru decât împotrivă.

Pentru ca acţiunea să fie atractivă, am decis să îi conferim un spirit de competiţie. Fiecare activitate desfăşurată în cadrul HoraQuest va fi notată cu anumite puncte şi, la sfârşitul fiecărui tur, vom anunţa învingătorul. Suntem în căutare de fonduri pentru a premia câştigătorii competiţiei generale, pentru moment, avem fonduri limitate. Am lansat o campanie de colectare de bani.

O altă acţiune pe care o vom desfăşura în cadrul acestei campanii va fi colectarea semnăturilor pentru unire, este vorba de campania „Semnează pentru unire” lansată în 2014. Semnatarii îşi pun datele din buletin sub un text standard: „Declar că sunt român şi sunt pentru Unirea R. Moldova cu România”. Datele colectate sunt trecute într-un sistem electronic.

– Intenţionaţi să faceţi o comparaţie cu datele Biroului Naţional de Statistică (BNS)?

Nu trebuie să facem o comparaţie cu datele BNS ca să înţelegem că rezultatele lor sunt corecte şi echidistante. Şi nici nu le vom compara cu cele ale recensământului din 2014, deoarece se ştie că au fost falsificate rezultatele. Mai mult, nu au fost făcute publice nici până astăzi. Se insinuează deja că formularele completate cu stiloul au fost păstrate în condiţii neadecvate şi au început să se şteargă cerneala de pe ele. Asistăm la acelaşi proces de falsificare a rezultatelor după cum s-a procedat în 2004. Suntem bucuroşi că a s-au scurs în presă rumorile despre datele preliminare fără dorinţa celor de la BNS. Avem o închipuire vagă despre ce voiau ei să ne prezinte. Aş zice că rezultatele erau destul de îmbucurătoare. În 2004, erau 1,6% cetăţeni români în R. Moldova, în timp ce în 2014 rezultatele preliminare arată că 22% din populaţie s-au declarat români. Totodată, s-au declarat vorbitori de română aproape de 50 la sută. Prin urmare, constatăm o creştere exponenţială a celor care realizează că sunt români.

– Cine susţine financiar proiectul Hora Quest?

Suntem susţinuţi în egală măsură de persoane fizice şi juridice. Este vorba de cetăţeni ai R. Moldova care lucrează aici şi care s-au stabilit peste hotare, oameni care au aceleaşi simţuri ca şi noi şi se consideră obligaţi moral să contribuie la îndeplinirea dezideratului nostru suprem, Reunificare Basarabiei cu România.

Am reuşit până acum să colectăm pe contul nostru de PayPals o sumă destul de bună, circa 2000 de dolari. În plus, mai avem donaţii în formă de servicii şi produse. De exemplu, pentru cei care s-au înscris în primele două tururi ale campaniei avem asigurate locuri la pensiuni din Delta Dunării şi de pe plajele Mării Negre. Avem 200 de locuri rezervate pentru participanţii la cele două tururi.

Până acum s-au înregistrat circa 500 de doritori. După desfăşurarea primelor două tururi, îi vom contacta pe ceilalţi doritori pentru a pregăti orarul şi lista participanţilor pentru celelalte tururi.

– Crezi că Unirea se va produce în 2018?

La 19 martie 2014, când a fost lansată Mişcarea „Tinerii Moldovei”, am menţionat că unirea trebuie privită ca eveniment de viitor. Nu mai putem lua unirea din 1918 ca model de acţiune. Nu mai putem să avem atitudinea denigratoare faţă de cei care sunt contra unirii. Mişcarea „Tinerii Moldovei” s-a lansat ca să aducă un mesaj împăciuitor pentru întreaga societate a R. Moldova, pentru că unirea înseamnă un trai mai bun pentru fiecare.

O dovadă în plus este întâlnirea primarilor de pe ambele maluri ale Prutului, în cadrul căreia s-a vorbit despre înfrăţiri. Acum orice unitate administrativ-teritorială din România poate să doneze direct bani către orice unitate teritorial-administrativă din R. Moldova. Nu cred că mai există o asemenea asistenţă interstatală cu un nivel de încredere atât de mare. Asta înseamnă că nu vor mai fi alocaţi ineficient bani de Guvernul României şi nu vor mai fi furaţi bani în Guvernul de la Chişinău. Este un ajutor direct şi concret.

– Această susţinere este şi o dorinţă pentru unire?

Conform sondajelor, trei din patru cetăţeni români din România sunt pentru unire. În R. Moldova, ultimele sondaje, care sunt oricum trucate, arată că circa 27% din cetăţeni sunt categoric pentru şi 25% mai degrabă pentru decât împotrivă. Am realizat un sondaj în mai multe localităţi ale R. Moldova în care următoarea întrebare după „Vreţi unirea?” era „Aţi fi pentru unire dacă salariul minim s-ar majora la 350 de euro, salariul minim din România?”. Şi atunci rata de răspunsuri „da” era de 86%. Este clar că în R. Moldova, la momentul actual, orice schimbare politică sau geopolitică ţine de capacitatea economică. Dacă unirea ne garantează salarii, pensii mai mari sau o viaţă mai bună, ea este dorită.

Interviu realizat de Victoria Popa