HARTA // 43% din cetăţenii R. Moldova dau mită pentru a avea acces la serviciile publice elementare

Cetăţenii din mai multe state ale CSI sunt obligate să dea mită pentru a avea acces la serviciile publice elementare. În Azerbaidjan, Kîrgîzstan, Ucraina şi Moldova, aproximativ două din cinci familii, care au beneficiat de servicii publice, au dat mită (între 38 şi 42%), în cazul Tadjikistanului – 50%. Georgia este o excepţie pozitivă din acest trend cu o rată a mitei de doar 7%, la egalitatea cel puţin cu statele UE.

Transparency International a publicat miercuri, 25 ianuarie, evaluarea sa anuală despre percepţia corupţiei în lume. R. Moldova a înregistrat un scor al Indicelui Percepţiei Corupţiei (IPC) de 30 puncte, plasându-se pe locul 123 din 176 de ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, în 2015, scorul indicelui – 33 puncte, locul – 103 din 168 ţări). Rezultatele IPC 2016 sunt cele mai proaste pentru R. Moldova în ultimii cinci ani. Pentru comparație, Rusia şi Ucraina se află în acest clasament pe locul 131, iar România pe locul 57.

Ca în fiecare an, Organizaţia Neguvernamentală „Transparency International” publică IPC, pentru 176 de state. ONG-ul a stabilit un clasament cu note de la 0 la 100. Mai exact, cu cât un stat are o notă mai mare este mai puţin corumptă. „O notă rea este semnul unui recurs sistematic la mită, absenţa sancţiunilor în caz de corupţie şi a unei neconcordanţă între prestaţiile unei slabe administraţii şi necesităţile populaţiei”, arată organizaţia într-un comunicat.

Danemarca şi Noua Zeelandă, cele mai puţin corupte

Ţările nordice ocupă primele locuri clasamentului. După Transparency, ţara percepută cea mai puţin coruptă este Danemarca, cu nota de 90 din 100, pentru al treilea an consecutiv, împreună cu Noua Zeelanda. Finlanda, cu un indice de 89, completează primele trei locuri. Poziţia acestor state nu semnifică faptul că ele nu prezintă niciun caz de corupţie, precizează Transparency International, dar pentru că afişează un respect transparenţei de către puterile publice, libertatea presei, absenţa restricţiilor libertăţilor individuale şi o justiţie independentă.

Cetăţenii statelor Kosovo, Spania şi Moldova consideră în mod special că corupţia este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă ţările lor, 2/3 din cetăţeni spunând că acest fenomen ar trebui să constituie o prioritate a guvernului (între 65 şi 67 %). Mai mult, cetăţenii statelor Ucraina, Albania, Bosnia şi Herţegovina şi România cred că deputaţii lor sunt foarte corupţi. În aceste state, peste o jumătate din cetăţeni spun că oficialii lor sunt foarte corupţi, în cazul R. Moldova – 76%.

Cetăţenii din mai multe state ale CSI sunt obligate să dea mită pentru a avea acces la serviciile publice elementare. În Azerbaidjan, Kîrgîzstan, Ucraina şi Moldova, aproximativ două din cinci familii, care au beneficiat de servicii publice, au dat mită (între 38 şi 42%), în cazul Tadjikistanului – 50%. Georgia este o excepţie pozitivă din acest trend cu o rată a mitei de doar 7%, la egalitatea cel puţin cu statele UE.

În general, potrivit cetăţenilor lor, Germania şi Suedia au cel mai mare rating în chestiunile cheie legate de corupţie, se arată în sondaj. Elveţia şi Olanda urmează cu un rating pozitiv şi mediocru. La celalalt capăt al clasamentului se află Armenia, Bosnia şi Herzegovina, Lituania, Moldova, Rusia, Serbia şi Ucraina; cetăţenii acestor state cred că ţările lor stau foarte prost la capitolul combaterii corupţiei, fenomen care, în opinia lor, trebuie combătut urgent. Aceste state sunt marcate de o înaltă percepţie a corupţiei printre membrii parlamentului, o înalta rată a mitei şi un mediu social negativ pentru acţiunile anticorupţie.

Moldova în clasamentul Transparency International

Deşi în 2016 în R. Moldova au fost adoptate o serie de proiecte de acte legislative în domeniul anticorupţie, a continuat reforma organelor anticorupţie, a fost încheiat acordul cu FMI şi deblocată finanţarea din partea partenerilor de dezvoltare, o serie de evenimente arată că legile adoptate nu lucrează, valorile democratice sunt subminate, iar R. Moldova se transformă într-un stat captiv.

Astfel, până în prezent, nu au fost traşi la răspundere pentru admiterea fraudei bancare decidenţii responsabili de securitatea sistemului bancar şi de prevenirea spălării banilor. Activitatea Autorităţii Naţionale de Integritate recent create este împiedicată de lacunele din cadrul legal, fiind periclitată aplicarea politicilor declarării şi controlului averii şi intereselor.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău