HARETISMUL – o politică demnă de urmat

spiru_haretNăscut la Iași, la 15 februarie 1851, chiar și după 163 de ani de la naștere, Spiru Haret, „marele Ministru și Om” al tuturor românilor, mai zace în uitare. Savant, matematician, astronom, pedagog, publicist, ministru, mare Om… Chiar și după 102 ani de la moarte – despre figura sa monumentală se vorbește și se știe extrem de puțin…

De 15 ani, Liceul „Spiru Haret” din Chişinău poartă cu demnitate acest nume, profesorii și elevii venerându-și patronul spiritual pe toate căile care le stau la îndemână. Din 15 februarie 2000, de la prima ediție a Zilelor Spiru Haret, s-a instalat tradiția comemorării lui anuale. Primul Simpozion a decurs într-o atmosferă fastuoasă, cu mulți participanți și invitați de onoare. A fost lansat și primul număr al revistei liceale „Vlăstarul” – serie nouă a revistei haretiene. Ulterior, a fost reluată editarea unei alte reviste lansată cândva de Spiru Haret – „Convorbiri didactice”. Pornind de la zero surse, în anii care s-au scurs, biblioteca Liceului a acumulat o bibliografie foarte valoroasă… Dar, în pofida acestor activități și eforturi, Spiru Haret rămâne a fi și în continuare un anonim la Chișinău. Deși a fost o personalitate remarcabilă, ministru al Educației în trei mandate (în România antebelică), puțini știu de ce Liceul din centrul Chișinăului îi poartă numele…

Iorga: „Când vă vorbesc despre Spiru Haret, sculați în picioare în semn de respect!”

Pentru că astăzi nu-l avem pe Nicolae Iorga care ar tuna în fața unui auditoriu, așa cum a făcut-o la Congresul învățătorilor din 1907: „Când vă vorbesc despre Spiru Haret, sculați în picioare în semn de respect!”. Congresele învățătorilor, instituite de Spiru Haret, începând cu anul 1900, se țineau anual, și ministrul nu lipsea de la ele, notând orice idee care i se părea importantă…

De altfel, a devenit legendară corespondența pe care o ținea ministrul Spiru Haret: răspundea personal tuturor scrisorilor învățătorilor, scriind de mână. Mai mult decât atât, îi recunoștea pe toți acei cu care a stat de vorbă măcar o dată și le reținea numele… Ministru în trei rânduri, promovat de PNL, Spiru Haret a reușit să administreze treburile în învățământ, având în vedere trei piloni: educație, instrucție, cultură. Educația se baza pe cunoștințele lui temeinice și pe niște reforme bine gândite. Programele școlare și editarea de manuale erau în vizorul ministrului în cele mai mici detalii. Spiru Haret punea un accent deosebit pe educația profund națională. Școala primară, susținea el, trebuie să fie națională sau să nu fie deloc! Lui i se datorează și renunțarea la manualele alternative și studierea în baza unui singur Abecedar și a unei cărți de Citire.

Instrucția prevedea multă disciplină, turism școlar, muncă fizică și sport. Spiru Haret insista asupra educației fizice a elevilor. El a introdus competițiile școlare la oină, care se desfășurau anual la 10 mai. Introducerea turismului în școală presupunea ca, în vacanțele de vară, învățătorii, împreună cu elevii, să călătorească pentru a-și cunoaște țara. Învățătorilor li se sugera să noteze impresiile. Unele dintre acele notițe erau de o reală valoare istorică și națională.

Fără ură, fără favoare, fără pasiune şi fără nici un interes

Sub aspect cultural, ministrul Haret și-a îndreptat strategiile asupra iluminării populației. În acest scop, miza mult pe „cei mai importanți piloni în sate”, „oameni pricepuți și devotați” – învățătorul și preotul. În vederea lichidării analfabetismului, Spiru Haret a fondat Școlile pentru adulți, editând un manual de excepție – Cartea Adultului. Manualul era compus din câteva compartimente și oferea cunoștințe generale la disciplinele de bază: Citire, Gramatică, Compuneri, Ortografie, Aritmetică și Geometrie, Religie, Istorie, Geografie, Științe Fizico-Naturale…

Spiru Haret înțelegea că poporul putea fi iluminat doar prin accesul la carte, dar un țăran sărac nu avea posibilitatea să cumpere cărți. Astfel, în noiembrie 1900, fondează Societatea „Steaua”, având drept scop editarea de carte ieftină. Peste 10 ani, Societatea a ajuns să aibă peste 2.000 de membri. A tipărit peste 27 de broșuri, în peste 1 mln. de exemplare.

Toate circularele elaborate de Spiru Haret-ministrul denotă pregătire, profesionism, dar și multă grijă pentru învățători și elevi, pentru condițiile lor de studii și de trai.

În anii de ministru ai lui Spiru Haret, toți învăţătorii își depuneau Jurământul de Credinţă maiestăţii Sale, Regele României şi Constituţiei ţării… Jurau să-și împlinească „cu sfinţie datoriile ce-mi impune funcţia mea de învăţător/învăţătoare, de a aplica legile şi de a mă conforma legilor întru toate şi pentru toţi. Fără ură, fără favoare, fără pasiune şi fără nici un interes direct sau indirect”.

În 1911, Onisifor Ghibu publică, la Sibiu, tratatul „Despre educaţie”, în care expune, într-un limbaj foarte accesibil, politica educațională în școlile românești, în esența ei haretistă – educație, instrucție, școală națională. Tratatul este foarte actual și astăzi și bun de luat în seamă de cadrele didactice.

Spiru Haret a susținut pe toate căile oamenii de cultură. Fondând în 1896 Casa Școalelor, a angajat mai mulți scriitori și oameni de creație să activeze pe domenii, oferindu-le astfel și suport material.

Intelectualul şi rolului său social

Astfel, a susținut debutul lui Mihail Sadoveanu, oferindu-i și un onorariu destul de generos – 700 de lei, echivalent cu salariul pentru 7 luni… Lui Gavriil Musicescu i-a sugerat să scrie muzică patriotică pentru elevi, astfel au apărut cele 25 de cânturi patriotice. Fascinat de talentul lui George Enescu, i-a cumpărat o vioară Stradivarius, din donațiile colectate de la toți copiii din clasele primare – câte 10 bănuți, de la 90 mii de copii! Lui Alexandru Vlahuță i-a cerut să scrie „România Pitorească”…

Ministrul Haret a susținut revistele „Convorbiri didactice”, „Învăţământul primar”, „Noua revistă pedagogică”, „Școala română”. Din 15 septembrie 1895, când apare „Gazeta matematică”, Spiru Haret a acționat ca toate liceele să aibă abonament gratuit. Din 5 octombrie 1897, se editează revista „Albina”, una dintre cele mai longevive reviste din România. Sarcina publicației era să informeze cititorii asupra „mișcării culturale a ideilor din lumea civilizată și evenimentele politice din țara noastră și din țările străine”.

Relația lui Spiru Haret cu Basarabia are cea mai directă legătură cu istoria noastră. Din primul lot de tineri basarabeni care au mers la studii în România în primul mandat de ministru al lui Spiru Haret, au făcut parte Pan Halippa, Nicolae Alexandri, Elena Alistar. Deși ar fi putut face carieră în România, toți au revenit acasă, să ilumineze basarabenii, tot ei constituind, ulterior, Generația Unirii… Exact așa cum a revenit și Spiru Haret de la Paris, unde îl aștepta o carieră fulminantă. A fost primul român la Sorbona care și-a luat doctoratul în matematică, iar lucrarea lui, „Mecanica Socială”, publicată la Paris și la București, îl punea în rândul celor mai luminate minți din Europa. Totuși, Spiru Haret revine în România și preferă să-și servească Țara. Nu asta ar trebui să facă, azi, ai noștri tineri, plecați la studii?

Cea mai importantă moștenire pe care ne-a lăsat-o Spiru Haret o constituie doctrina care rămâne și astăzi, după o sută de ani, la fel de actuală – Haretismul – o politică educațională și socială cu o identitate românească evidentă, într-o societate predominant rurală, înscrisă pe calea modernității.

O altă moștenire – crezul lui Haret – merită reținut și preluat de fiece intelectual: „Este om cult acela care posedă gradul de cultură necesară pentru îndeplinirea conștientă a rolului său social; din contra, este incult acela care, oricâte diplome ar avea, nu corespunde chemării lui în societate”.

Spiru Haret, omul reformelor, nu poate să rămână un anonim. Dimpotrivă, poate servi drept un model demn de urmat pentru tinerii de azi, pentru toți acei care vor să devină persoane integre, cu discernământ, și care vor să-și servească cu adevărat Țara, fără a aștepta recompense. Așa cum ne-a învățat și Vasile Stroescu, nobilul basarabean care, susținut de ministrul Spiru Haret, a investit în școala și în cultura românească toată averea sa: „Eu țin la folosul națiunii, nu la fala mea!”.

 Valentina BUTNARU

The following two tabs change content below.