Hai să luăm viaţa în râs

LOVE STORY // Cum să iubeşti corect o spun atâtea legi escrise, şi-o spun degeaba

Nu pot vorbi despre culorile pe care le-am simţit, despre cântecele pe care le-am ţinut în palmă, despre bătăile de inimă şi respiraţiile pe care le-am văzut părăsind corpurile noastre şi luându-şi zborul pe ferestre acoperite de draperii grele. Nu pot vorbi, cu adevărat, despre iubire, fiindcă iubirea e diferită ca trăire, ca parfum, ca viaţă. Cum să iubeşti corect o spun atâtea legi nescrise, şi-o spun degeaba.

Povestea mea de dragoste s-a născut la lumina bătrânului felinar unde noi ne-am iubit întâia oară. Unde el a intrat în viaţa mea ca o furtună, ruinând orgolii şi bariere, nimicind împotriviri şi limite. Atunci, pentru prima dată am învăţat că, în iubire, limita e la cer şi că, până acolo, tot drumul e presărat cu magie. Însă uneori, magia e doar o iluzie şi magicienii sunt doar nişte cuceritori, cu măşti decorate cu cei mai negri ochi din lume.

Povestea noastră s-a născut la cumpăna dintre real şi imaginar, dintre vise şi vise devenite realitate. S-a născut din noi şi a luat forma asta care îmi face sufletul să tremure.
Iubirea mea pentru tine e cel mai sincer sentiment pe care l-am trăit. Iubirea noastră e cea mai frumoasă poveste de iubire pe care am ştiut-o vreodată.

Mă ştiu cum sunt, te ştiu cum eşti: două suflete rebele, două minţi deschise, dar încăpăţânate, două fiinţe destul de diferite care ne completăm perfect în dansul cu bucuria şi tristeţea, cu lucrurile bune şi cele rele. Suntem doar noi într-o lume întreagă. Eu, stăpâna inimii tale. Tu, stăpân peste viaţa mea…
În dimineţile în care mă trezesc lângă tine, mă încearcă un amalgam de sentimente. Întâi zâmbesc văzându-ţi trupul gol şi pielea

atât de fină. Mă şi înfurii, ştii doar că dormi cu spatele la mine… Sunt lucruri care au devenit rutină. Ne îndreptăm oare spre uzual? Hai să schimbăm asta. Să fim acei nebuni de la început care iau viaţa în râs. Oh… Anii trec şi nu ne mai permitem asta. Şi toate nebuniile de la început, le facem azi, cu răspundere. Suntem doi şi ne încearcă viaţa. Dar eu mă sprijin pe tine şi ştiu că lumea noastră va fi mereu ocrotită.

Ştiu că ţi-e greu uneori, fiindcă sunt de neînţeles. Ştii că mi-e greu uneori, fiindcă eşti de neînţeles.
Şi când mă rog pentru noi, cer răbdare şi înţelepciune, fiindcă iubirea o avem.

P.S.Nu am scris niciodată despre tine. Am zis sa te surprind prin intermediul JURNALULUI… sper că am reuşit.
De la Lorena din Chişinău pentru iubitul ei, Damian.

The following two tabs change content below.