Guvernul a adoptat Codul Educaţiei

_DSC8982După doi ani de elaborare şi circa 40 de dezbateri publice, cabinetul de miniştri a aprobat Codul Educaţiei. Proiectul a provocat discuţii aprinse la şedinţa de guvern, el prezentând mai multe schimbări

Guvernul RM, în cadrul unei şedinţe extraordinare, a aprobat sâmbătă, 28 iunie, Codul Educaţiei, care urmează să înlocuiască Legea Învăţământului din 1995. Noul document îşi propune să promoveze instruirea continuă, în strânsă legătura cu piața muncii, să sporească calitatea instruirii şi să motiveze cadrele didactice. Cu anumite rezerve, cadrele didactice susţin adoptarea actului normativ.

Potrivit site-ului inprofunzime.md, documentul în cauză a fost aprobat de Guvern după lungi dezbateri, mare parte din ele – cu microfoanele închise. „Este un document ambiţios şi e firesc să existe discuţii”, a explicat Maia Sandu, ministrul educaţiei.

Învăţământ obligatoriu până la 18 ani

„Extindem învăţământul obligatoriu până la 18 ani. Asta înseamnă că cele 14% dintre absolvenţii gimnaziului care părăsesc sistemul educaţional trebuie să se regăsească într-o altă formă de învăţământ, pot fi şcolile profesionale”, a declarat ministrul.

Limba de predare, a subliniat Maia Sandu, aşa cum am prevăzut iniţial, este limba română şi, după caz, în funcţie de buget, se va face şi predarea în limba minorităţilor.”

Noul document, elaborat de Ministerul Educaţiei, îşi propune să promoveze studiile pe tot parcursul vieții, să asigure legătura cu piața muncii, să instituie un sistem eficient de asigurare, monitorizare și evaluare a calității în educație, să dezvolte, să sprijine și să motiveze cadrele didactice pentru asigurarea educației de calitate, informează site-ul publika.md.

„Vorbim despre un învăţământ accesibil şi de calitate”

Acesta va constitui actul normativ-legislativ fundamental în domeniul învățământului de toate nivelurile, care reglementează funcționarea și raporturile juridice din sistemul educațional național.

Totodată, se pune accentul pe asigurarea unui învățământ de calitate prin evaluarea periodică a instituțiilor de învățământ, a cadrelor didactice și programelor de studii de către instituții profesioniste independente pentru toate treptele și nivelurile de studiu.

„Eu ştiu că vor fi foarte multe discuţii în Parlament la acest subiect. Totuşi este important ca documentul să fie aprobat. Vorbim despre un învăţământ accesibil şi de calitate. Codul mai prevede necesitatea continuării studiilor”, a mai menţionat Maia Sandu.

Potrivit noului Cod, directorii instituţiilor de învăţământ vor fi aleşi pentru un mandat de patru ani în bază de concurs de către Agenţia de Asigurare a Calităţii. În cadrul liceelor vor putea preda doar profesori cu titlul de master, iar în universităţi – doar cei cu doctoratul susţinut. În plus, conform noii legi, toate instituţiile de învăţământ vor prezenta anual rapoarte de activitate.

„Codul ţine cont de noile tendinţe din societatea contemporană”

Contactat de JURNAL, Vladimir Guţu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, a susţinut că documentul adoptat oferă perspective de renovare a învăţământului şi apropierea de standardele europene. „Din 95 încoace, s-au schimbat atâtea lucruri, nu numai în învăţământ, dar şi în economie şi societate, în ansamblu. Un moment principial e că s-a concretizat în Codul Educaţiei sistemul de valori. Am participat şi eu la elaborarea respectivului act. Problematice au fost momentele ce ţin de aspectul politic, cum ar fi denumirea limbii, dar alte momente, cum ar fi relaţia învăţământ superior şi piaţa muncii, curricula şcolară, factorul incluziune, n-au stârnit discuţii. Actualmente, în lume se urmăresc două tendinţe – începutul studiilor se coboară la 5 sau chiar 4 ani, şi limita de sus a învăţământului obligatoriu se ridică. E o tendinţă salutară, doar că procesul trebuie organizat corect, orientarea profesională se face în timpul studiilor, ca elevul să nu ajungă în clasa a XII-a studiind discipline de cultură generală. Vecinii noştri, România şi Ucraina, de mai mult timp, au adoptat obligativitatea instruirii până la 18 ani.

Există şi câteva momente care nu sunt prea clare: capitolul „învăţarea pe parcursul întregii vieţi” urmează să fie prezentat sistemic, el necesită o definitivare din punct de vedere terminologic. N-aş putea contrapune Legea Învăţământului, adoptată în 1995, cu actualul Cod al Educaţiei. Codul nu schimbă priorităţile valorice, stabilite în legea veche, ci doar ţine cont de noile tendinţe şi schimbările din societatea contemporană, de globalizare şi integrarea europeană. Se dezvoltă între timp şi structura învăţământului”, a conchis Vladimir Guţu.

„Oamenii noştri nu prea au dorinţă să crească”

Solicitat de JURNAL să-şi exprime opinia pe marginea noii legi, Leonid Amoaşii, directorul Liceului Teoretic „M. Eminescu” din Bălţi, salută adoptarea Codului Educaţiei. „Învăţământul obligatoriu până la 18 ani e un lucru bun, chiar dacă elevul nu face liceul, el trebuie să-şi dezvolte nişte abilităţi profesionale şi să nu se ocupe de alte chestiuni inutile şi periculoase. Nu ştiu cât de real şi în cât timp ar putea profesorii noştri să obţină titlul de master. Noi însă de mai mult timp ne ocupăm de sporirea potenţialului ştiinţific al cadrelor noastre. Deşi oamenii noştri nu prea au dorinţă să crească, să scrie o lucrare ştiinţifică, să obţină un grad didactic, noi încercam să ne convingem profesorii să aplice la gradul didactic I sau chiar superior. Profesorii noştri apreciază latura materială mai degrabă decât cea profesională. Aş avea rezerve faţă de prevederea cu mandatul de 4 ani pentru directorii şi managerii instituţiilor de învăţământ. E vorba de o practică europeană, dar trăim totuşi în realităţile RM şi această prevedere trebuie bine chibzuită, fiindcă s-ar putea ca învăţământul de la noi să aibă de pierdut”, a declarat directorul liceului din Bălţi.

Menţionăm, în context, că procesul de elaborare a Codului Educației a fost lansat în urmă cu doi ani. În total, au fost desfășurate peste 40 de dezbateri publice cu experți în domeniu, reprezentanți ai mediului academic, ai celui de afaceri, ai mass-mediei etc.

Documentul urmează să fie aprobat de Parlament, după care Ministerul Educației, împreună cu alte ministere responsabile, vor elabora și revizui peste 120 de acte normative în domeniu.