„Afaceri importante în R. Moldova, împărţite între oligarhii locali”

Interviu cu Stefano Mercuri, director al Asociaţiei Patronale „Confindustria Moldova”

A traversat ţările din Est până la Zidul berlinez pentru a-şi căuta cel mai potrivit loc pentru business. Dintre România, Ungaria şi Rusia a ales în urmă cu 13 ani R. Moldova unde şi-a găsit şi jumătatea inimii. Consideră moldovencele cele mai bune soţii, extraordinar de afectuoase în familie. Acum, omul de afaceri italian Stefano Mercuri are doi fii aici, pentru care luptă să aibă un viitor într-o Moldovă liberă şi democratică. Prin intermediul „Confindustria Moldova” contribuie la dezvoltarea business-ului italian şi la atragerea noilor investiţii.

„Nu am putut identifica un partener unic oficial în RM”

– Domnule Stefano Mercuri, în ce măsură mediul de afaceri din RM e deschis investiţiilor externe?

RM rămâne o destinaţie atractivă pentru investitorii italieni, o poartă de ieşire spre pieţele estice. De 13 ani suntem aici şi apreciem valoarea acestei ţări din inima Europei. Confluenţa lumilor latină şi slavă e un mare avantaj. Oricare italian în RM se simte ca acasă. RM e un loc de unde se pot administra afaceri pentru mai multe ţări.

Totuşi mulţi concetăţeni de-ai mei s-au întors acasă cu oasele rupte, nu doar că au fost abandonaţi de către iubirea falsă. Nu vreau să spun că aici nu se trăieşte bine sau nu se fac afaceri, RM e în plină dezvoltare şi beneficiile se vor simţi cu trecerea anilor. Trebuie doar să fim prudenţi, să avem încredere doar în profesionişti ce reprezintă antreprenoriatul italian pe acest teritoriu. Mă refer la „Confindustria Moldova”, un asociat al „Confindustria Italia”.

– Cum apreciaţi evoluţia business-ului italian în RM în ultimii ani?

Italia deţine locul al treilea în export-import comercial al RM. Circa 900 de întreprinderi italiene funcţionează aici, volumul investiţiilor italiene ridicându-se la 120 de milioane de euro, printre sectoarele mai importante se găseşte industria de textile şi confecţii. Problema business-ului italian în RM este lipsa unei multinaţionale, precum McDonalds, Coca-Cola. Asemenea întreprinderi sunt destinate pieţelor economice sigure, în condiţii de stabilitate politică şi oportunităţi de a face business. Obiectivul nostru de prim-plan e de a aduce o multinaţională în RM în sectorul energetic, însă nici până azi nu au fost create condiţiile necesare pentru o asemenea investiţie strategică.

Guvernul RM tergiversează reforma în sectorul energetic. „ENI”, „ENEL” şi „ERG” sunt mărcile noastre importante la scară mondială şi ne-am dori să ajungă şi în RM. Guvernul trebuie să ia o decizie finală clară: ori urmează direcţia pro-UE sau pro-Rusia. Cel mai grav pentru investitorii externi e că executivul de la Chişinău stă în trei „luntre” – a UE, Rusiei şi SUA. Nu mai poate continua în felul acesta, deoarece şi oamenii de afaceri vor să aibă o mai mare siguranţă în RM.

„Proiecte investiţionale masive, obstrucţionate de unii factori decizionali”

– Ce reputaţie are RM după promiţătorul 2009 în ochii investitorilor externi?

–         De la 2009 încoace, s-a zărit o rază de democraţie, RM trebuia să devină o ţară cu mai multă siguranţă pentru investiţii. În realitate, existând o Coaliţie de guvernare, nu se reuşeşte  identificarea unui partener unic   oficial al RM, care să poarte un dialog cu oamenii de afaceri. E o mai mare confuzie decât cu mai mulţi ani în urmă. Zac în sertare proiecte investiţionale masive, ce pot oferi multiple locuri de muncă, însă sunt obstrucţionate de unii factori decizionali, din motive personale sau politice.

– Aţi declarat în presă („Adevărul” din 31 martie 2011), că anumite grupuri oligarhice blochează intrarea în RM a unor mari investitori. Aţi putea să detaliaţi?

–          Eu nu am declarat acest lucru, m-am referit la faptul că anumite afaceri de o oarecare importanţă sunt împărţite între oligarhii locali. În timp ce afacerile de o mai mică importanţă sînt lăsate pentru accesul investitorilor străini. A fost un grup italian de business, care a vrut să cumpere o bancă în RM, însă nu a găsit „strada”. Un alt exemplu e a unei companii italiene, care şi-a dorit să zidească Chişinăul 2 – un proiect solid de construcţie a unui oraş în afara oraşului. Interesele companiilor de construcţii nu au permis această investiţie. 

„Vrem să aducem o multinaţională în sectorul energetic”

– Banca italiană „Veneto” a fost prima bancă străină prezentă în RM, care a cumpărat „Eximbank”-ul. Este prima întreprindere solidă italiană, care a venit încoace, un început pentru marile întreprinderi italiene. Au urmat şi altele de acest nivel?

O altă investiţie de asemenea nivel nu a urmat. „Confindustria” în Italia reprezintă circa 150 de mii de companii, din care 5% de nivel internaţional. Ne-am propus să aducem în RM măcar o multinaţională, însă nu avem condiţiile necesare. Criza politică actuală nu permite realizarea acestui proiect.

– Să înţelegem că şi anul acesta pot fi ratate mari investiţii în RM?

Repet, chiar dacă asemenea proiecte există şi ar putea aduce mari avantaje RM, dacă afectează interesele cuiva dintre demnitari, rămân moarte. Dacă o afacere oferă cinci mii de locuri de muncă, de exemplu, ar însemna că un asemenea număr de migranţi moldoveni să revină acasă. Evident că aceştia ar vota pentru cei care le creează condiţiile de muncă. De exemplu, terenurile din zona Aeroportului Chişinău trebuie consolidate într-o structură comercială sau industrială, ce ar putea aduce mari venituri la bugetul de stat şi, desigur, multe locuri de muncă. E un proiect mort azi din considerentele expuse.

Oamenii de afaceri italieni au făcut un front comun

– Conflictul transnistrean poate fi o cauză ce împiedică investitorii străini?

Chiar şi problema transnistreană cu vechime de mai mult de două decenii, în opinia noastră, a celor din afară, e menţinută artificial de Rusia, SUA şi UE, fiecare cu interesele sale. Conflictul de peste Nistru trebuia să fie remediat de RM, şi nu de unii sau alţi actori politici din afară. În Italia e posibilă coexistenţa perfectă a trei regiuni cu statut autonom şi nu vedem de ce şi în RM asemenea autonomie nu ar putea fi creată. De ce noi, oamenii de afaceri, nu putem investi în regiunea transnistreană? Acolo există oportunităţi de muncă şi o populaţie săracă, silită să migreze. Am putea investi acolo şi ţine oamenii acasă, dar sunt actori politici care au de câştigat din conflictul transnistrean, mai mult, dau bani pentru menţinerea acestuia.

– Ce direcții prioritare aveţi pe dimensiunea cooperării economice moldo-italiene în 2013?

Noul ambasador al Italiei în RM, Enrico Nunziata, la venirea sa la Chişinău, întâi de toate, a reunit toţi reprezentanții asociațiilor de business italian în RM – Camera de Comerț și Industrie Moldo-Italiană, Camera de Comerț Italo-Moldavă, „Confindustria Moldova” şi a decis formarea unui comitet de coordonare a business-ului nostru în această ţară, sub egida instituţiei diplomatice, în vederea consolidării mediului nostru de afaceri. Oamenii de afaceri italieni au făcut un front comun. Noua structură economică va fi organizatorul principal al tuturor acţiunilor noastre, intensificând activitatea investitorilor italieni în RM.

„Sunt necesare reforme în interesul investitorilor şi al populaţiei active”

– Ce stimulente ar fi necesare pentru a încuraja investitorii externi?

Guvernul trebuie să realizeze reforme structurale în interesul investitorilor şi al populaţiei active. Până mai ieri, politica statului era de aşa natură ca să-şi trimită propriii cetăţeni la muncă peste hotare. Acum traversăm o perioadă când autorităţile moldovene ar trebui să-şi întoarcă cetăţenii acasă. Ei au dreptul să trăiască şi să moară în ţara lor. Acestor oameni să li se creeze, în sfârşit, condiţii de muncă.

Interviu realizat de Angelina Olaru

 

„Confindustria” reprezintă interesele întreprinderilor cu activitate industrială şi prestare de servicii în Italia. Acoperă întregul teritoriu al UE Ţărilor Balcanice, peste 150.000 de întreprinderi, cu un total de aproximativ 5.500.000 de angajaţi. Prin intermediul a circa 80 de întreprinderi italiene în RM, „Confindistria Moldova” a oferit peste 20 000 de locuri de muncă pentru RM.

 


 

The following two tabs change content below.