Giurgiulești, portul poeziei

Nechit Conferinta Dunare

„Fluviul ca experiență” a fost genericul celei de-a treia Conferințe Internaționale a Culturilor Dunărene care s-a desfășurat recent la Timișoara, orașul de unde a pornit Revoluția Română, oraș în plină dezvoltare, declarat de revista „Forbes” cel mai dinamic dintre orașele României. Conferința Culturilor Dunărene se înscrie în programul de dezvoltare și promovare a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (EUDRS).

De notat că prima Conferință Internațională a Culturilor Dunărene a avut loc în 2013 la Ulm, oraș situat în munții Pădurea Neagră, Germania, în regiunea unde izvorăște Dunărea, fluviu cu lungimea de peste 2800 de kilometri care străbate întreaga Europă (zece țări!), vărsându-se în Marea Neagră prin Delta Dunării, de pe teritoriul României. Landul Baden-Württemberg și Academia Dunăreană din Ulm au organizat acea primă conferință, axată pe schimburi culturale între statele din spațiul dunărean. Cea de-a doua conferință a fost găzduită în 2014 de orașul Novi Sad, Serbia, reunind oameni de cultură și operatori culturali care au lansat idei de proiecte culturale transnaționale.

Conferința Internațională a Culturilor Dunărene, găzduită de Timișoara

La cea de-a treia conferință, de la Timișoara, a fost invitat și un participant (subsemnata) din Republica Moldova, țară care are ieșire la Dunăre pe un segment de doar 600 de metri, în zona Giurgiulești.
Recunosc, am parcurs cu microbuzul aproape 1000 de kilometri până la Timișoara, având în minte denumirea unui proiect – „Giurgiulești, portul poeziei” – despre care aș fi vrut să discut cu unii dintre cei pe care aveam să-i întâlnesc la conferința „Fluviul ca experiență”. Dar înainte de a îndrăzni să-i vorbesc cuiva de „portul poeziei”, era necesar să asist la lucrările acesteia.

E locul să menționez că organizatori ai conferinței au fost Primăria Municipiului Timișoara, Asociația „Timișoara – Capitală Culturală Europeană”, Centrul Cultural German din Timișoara, Ministerul pentru Știință, Cercetare și Artă Baden-Württemberg, Referentul Cultural pentru sud-estul Europei la Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm, Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, Muzeul de Artă Timișoara, Academia Dunăreană din Ulm, Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunărene, precum și Consulatul German din Timișoara.

Giurgiulești, portul poeziei

În discursul inaugural, primarul Municipiului Timișoara, Nicolae Robu, a declarat că Bega va redeveni navigabilă, precum a fost în trecut. „Timișoara va fi acceptată din nou ca port dunărean. Navigația pe Bega va fi reluată urmând să aducem şapte vaporașe – vaporetto asemănătoare cu cele din Veneția”, a spus Nicolae Robu. Amintim că Bega (acest râu simbolic pentru Timișoara se varsă în Tisa, care după 20 de kilometri se varsă în Dunăre) a fost navigabilă din anul 1732 până în a doua jumătate a secolului XX, constituind principala cale fluvială de transport al mărfurilor și pasagerilor din Banat. Astfel, Bega a asigurat legătura Timișoarei cu alte orașe europene.

O dovadă că Timișoara e un oraș european este și faptul că în centrul acestuia, în una din clădirile-monument, activează trei teatre apreciate în România și în lume: Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și Teatrul German de Stat din Timișoara.

„Dunărea e râul care ne unește”, au afirmat mai mulți vorbitori la cea de-a treia Conferință Internațională a Culturilor Dunărene. Potrivit Simonei Neumann, director executiv al Asociației „Timișoara – Capitală Culturală Europeană”, orașul de pe Bega are un profil multi- și intercultural și reproduce, la scară mică, modelul Europei de astăzi. „Asociaţia Timișoara – Capitală Culturală Europeană” are misiunea de a contribui la crearea și promovarea unui spaţiu dinamic, care să le permită operatorilor culturali din Timișoara și reprezentanţilor ţărilor dunărene să realizeze parteneriate în proiecte culturale comune, în regiunea dunăreană.
Rezultatele acestor colaborări vor fi folosite, printre altele, și în cadrul programului cultural al candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii”, a subliniat Simona Neumann.
„Le dorim timișorenilor să câștige competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021”, a spus Joachim Uhlmann, reprezentant al Ministerului pentru Știință, Cercetare și Arte al Landului Baden-Württemberg, pronunțându-se pentru elaborarea unor proiecte culturale de anvergură, cu impact mai mare în Uniunea Europeană, dar și pentru extinderea contactelor cu oameni de cultură din țări care nu fac parte din UE.

Adrian Cioroianu: „Dunărea ar trebui să fie un coridor cultural, pornind din Germania, până în Ucraina și Republica Moldova”

Prezent la conferință, istoricul Adrian Cioroianu, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, și-a început comunicarea cu amintiri din copilărie, de pe vremea când, aflându-se în vacanță, în satul bunicilor, Negoi de pe malul Dunării, le striga copiilor bulgari de dincolo de râu niște cuvinte din desene animate bulgărești, iar ei strigau de pe malul drept: „Nadia Comăneci!”. Unul dintre primele sale contacte interculturale a fost, de asemenea, cel cu oamenii care vindeau blugi în piața sârbească de la Turnu-Severin. „Lumea e obișnuită să vadă Dunărea ca pe o frontieră. Dar Dunărea a fost graniță numai în timpul comunismului, atunci era foarte greu de trecut în Iugoslavia și nici în Bulgaria nu puteam trece”, a spus Adrian Cioroianu.

Istoricul a menționat că din antichitate Dunărea a avut un rol important în relațiile internaționale, a existat Via Danubiana, împăratul roman Traian a trecut Dunărea și tot pe Dunăre, după 1800 de ani, a venit primul rege al României, Carol I. „Așa a venit Europa încoace, pe Dunăre. Astăzi, din păcate, avem prea puține poduri peste Dunăre. Să ne întoarcem cu fața spre Dunăre. S-o vedem ca pe un coridor cultural din Germania, spre Serbia, până în Ucraina și Republica Moldova”, a punctat Adrian Cioroianu.

Ioan Holender: „Acum e greu să ajungi de la Viena la Timișoara”

Născut la Timișoara în 1935, Ioan Holender, fost director al Operei de Stat din Viena (între anii 1992 şi 2010) și actual director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” de la București, își iubește orașul natal cu același devotament acum, la vârsta de 80 de ani. Firește, nu putea lipsi de la conferință, lansând o pledoarie pentru adevăratele valori: „Nu prin construcția malurilor vom dezvolta orașele, ci prin cultură, doar astfel putem îmbunătăți calitatea vieții”.

Ioan Holender regretă că „nu este un tren Timișoara–Viena”, că acum e greu să ajungi de la Viena la Timișoara, aceste două orașe s-au îndepărtat. „Ar trebui să se circule mult mai ușor în ambele direcții, Timișoara merită o astfel de deschidere, e un oraș cu tradiții culturale, istorice, de aici, din balconul Operei a început Revoluția din 1989”, a remarcat Ioan Holender, amintind că tot din Timișoara au pornit mari personalități ale culturii europene, precum Herta Müller.

Profesorul universitar Victor Neumann, director al Muzeului de Artă din Timișoara, a scos în evidență faptul că Banatul a reprezentat pentru câteva secole un mod firesc de conviețuire a unui număr impresionant de comunități culturale și confesionale. În zilele conferinței a fost lansată o nouă ediție, revăzută și adăugită, a cărții sale „Interculturalitatea Banatului”, apărută în limba germană la Berlin.

Peter Langer: „Să păstrăm diversitatea culturală în spațiul dunărean”

Peter Langer, coordonator general al Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunărene, și-a exprimat fascinația față de fluviul-minune ce constituie axa Europei Centrale și de Est: „E necesar să păstrăm diversitatea culturală în acest spațiu unde trăiesc peste 115 milioane de oameni și se vorbesc 20 de limbi. Trebuie să construim poduri, să le oferim tinerilor condiții de viață mai bune, ca să oprim plecarea lor, avem nevoie de ei aici”. Peter Langer a precizat că cinci orașe dunărene au fost până acum Capitale Culturale Europene, el a optat pentru „recâștigarea spiritului vechi european al iluminismului”.

Unul dintre moderatorii conferinței, Méhes Márton, director al Colegiului „Hungaricum” din Viena, membru fondator al asociației Danube Cultural Cluster, a făcut o trecere în revistă a numeroaselor evenimente culturale internaționale desfășurate în Germania, Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia, România și în alte țări, observând că acolo unde există oameni de acțiune, inițiativele lor sunt luate în seamă și susținute.

„Giurgiulești, portul poeziei”, un proiect ce are dreptul la viață

Anume dlui Méhes Márton i-am spus într-o pauză (la recomandarea dlui Peter Langer) că ar fi interesant și oportun să organizăm un maraton de recitaluri poetice pe Dunăre, maraton care ar începe în Republica Moldova, proiectul numindu-se „Giurgiulești, portul poeziei”. Dl Méhes Márton a reacționat imediat: „E o idee bună!”. Rămâne de văzut cât de mare va fi distanța de la idee la realizare.

La final, țin să aduc mulțumiri Centrului Cultural German din Timișoara, Asociației „Timișoara – Capitală Culturală Europeană” pentru invitația la conferință. De asemenea, le mulțumesc dnei Ramona Lambing de la compania de turism Passage și dlui Corneliu Martin, președinte al Asociației „Dunărea Moldova Nouă” pentru căldura comunicării și pentru curiozitatea lor reală față de realitățile actuale de pe malul stâng al Prutului, acești oameni fiind dintre foarte puținii participanți la conferință care au fost vreodată în Republica Moldova.

Următoarea Conferință Internațională a Culturilor Dunărene va avea loc în 2016, în orașul Ruse, Bulgaria.

Text foto: Secvenețe de la cea de-a 3-a Conferință Internațională a Culturilor Dunărene, Timișoara, România.
Fotografii de Adrian Pîclișan

The following two tabs change content below.