Gheorghe Bâlici // Plugușorul

 

Aho, aho, popor iubit,

Umilit și chinuit,

Și prin lume risipit,

Mâine anul se-nnoiește

Și scrutinul iar pornește,

Mâine anul o să-nceapă

Și o să luăm iar țeapă

De la cei ce ne promit

S-avem traiul fericit:

Guvernanți, parlamentari,

Fel de fel de oameni mari

Ce la posturi mari visează

Și, cu conștiința trează,

Se frământă, se avântă,

Între ei se iau la trântă

Pentru-a „țării fericire”,

Pentru faimă și mărire;

Partidoaice, partiduțe,

Toți cei care-n tărtăcuțe

Au un singur gând: să crească,

Lumea iar s-o fericească,

Să trăiască foarte bine…

Cei plecați prin țări străine

Și țăranul de acasă

Cu puținul de pe masă,

Mulțumit, în felul său,

Că nu este și mai rău.

Mânați, măi!

Hăi, hăi!

Trageți brazda mai adâncă,

Dar ușor pe lângă stâncă,

Stânca cea de la Costești

De pe plaiuri strămoșești,

Unde astăzi este vamă

La intrare-n Țara-mamă,

Loc de-amarnic descusut,

Tot așa pe-ntregul Prut,

Unde vămile-nfloresc

Și cu drag te întâlnesc.

După anul centenar,

Câte-un vameș, la hotar,

Te întreabă răspicat

De-ai ceva de declarat…

Cum să nu, am vrut Unirea,

Țării noastre – întregirea,

Dar avem ce-avem cu toții:

Ne înșală mafioții –

Ba că vom intra în UE,

Ba că timpul încă nu e

Potrivit și nu se poate

Fratele cu un alt frate

Să trăiască într-o țară,

C-o s-avem probleme iară,

Că decide alt patron,

Că se supără Dodon,

Că-i condus și el, săracul,

C-am putea să dăm de dracul,

Tot așa, pricini mai multe

C-are cine să le-asculte!…

Ia mai îndemnați, flăcăi!

Hăi, hăi!

Iarna-i grea, omătu-i mare,

Suflă vânt prin buzunare,

Dar, cum suntem optimiști,

Credem în socialiști,

În PL, în democrați

Și, la fel, în toți ceilalți,

Că, în toate, dumnealor

Sunt cu gândul la popor

Și-or să facă, or să dreagă –

Să dispară orice șpagă,

Să revină iar în stat

Tot ce hoții au furat,

Iar de n-or mai fi biștari,

Iarăși ei, în posturi mari.

Strigați, măi!

Hăi, hăi!

De urat am mai ura,

Dar ne este a mânca

Și-am dori și-un vinișor

Sau ceva mai tărișor,

Că s-a spus, nu doar o dată:

Suntem primii-n lumea toată

Chiar cu trasul la măsea,

C-atunci viața nu-i prea grea;

Beți de tot nu prea umblăm,

Dar parcă așa votăm

De treizeci de ani încoace

Și-apoi viața nu ne place.

Mai sunați din zurgălăi!

Hăi, hăi!

Mai pocniți din bici oleacă –

O minune să se facă,

Îndesat și insistent

Tot pe lângă Parlament

Până la Președinție

Și-apoi drept spre Primărie.

Poate, din sperietură,

Scapă oala cu friptură

Și butoiul pe măsură –

Să ne înfruptăm din toate,

Să ne pară cu dreptate

Ce se-ntâmplă-n țara toată,

Chiar de nu-i ce-a fost odată!

Ia mai strigați, flăcăi!

Hăi, hăi!

Iar, la urmă, o urare

Pentru toți și fiecare:

S-aveți tot, nu și păcate,

Bucurie, sănătate,

Dragoste, cât nu se poate,

Să aveți în pungă bani,

Dar să nu aveți dușmani,

La anul și la mulți ani!

Opriți plugul, măi flăcăi!

Hăi, hăi!

Gheorghe Bâlici

The following two tabs change content below.
Avatar

Jurnal de Chișinău