Genocidul cultural de la Babele // Deşteaptă-te!

Kievul deznaţionalizează românii din sudul Basarabiei cu complici de la Chişinău

Locuitorii din satul Oziornoe, raionul Ismail, regiunea Odesa, localitatea cu cel mai mare număr de etnici români din zonă, se consideră… moldoveni. Şi asta în pofida faptului că localitatea a fost formată din colonişti din Transilvania, că s-a aflat în componenţa Regatului României 48 de ani şi că a dat României pe unul dintre cei mai mari mareşali, Alexandru Averescu.

Ilie Gulca 

Primii oameni pe care i-am întâlnit în satul „moldovenilor” din Babele şi cărora le-am dat bineţe în română ne-au răspuns ruseşte, „Zdravstvuite”.

„Da’ cine, mă rog, au fost aceia, că la noi aproape toţi sunt români?”, avea să se întrebe mai târziu preşedintele Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, Petru Şchiopu.

„Dacă aţi fi fost din România, nu vă primeam”

Şi pentru că unul din obiectivele pe care trebuia să le vizităm în satul de baştină al mareşalului Averescu a fost şcoala, am mers direct acolo. „Bine că sunteţi din Moldova, dacă aţi fi fost din România, nu vă primeam”, ne anunţă directoarea instituţiei, Maria Pascal, evitând să discute cu noi până a raporta secretarului de la primărie despre oaspeţii „nepoftiţi”, deşi vizita noastră a fost anunţată din timp.

„Şcoala noastră este unica din regiune în care nu există clase cu predare în ucraineană, procesul de instruire se desfăşoară în limba moldovenească”, ne spune directoarea după ce obţine dezlegare de la autorităţile locale să vorbească cu noi. „Întotdeauna am insistat ca elevii să studieze în «moldovenească», în limba care se pregătesc de lecţii, în care vorbesc cu părinţii.” După Maria Pascal, locuitorii satului Babele sunt moldoveni, deoarece „pe timpuri (doamna are în vedere perioada sovietică – I.G.), în paşapoarte, eram scrişi ca moldoveni şi acum ne considerăm moldoveni şi vorbim moldoveneşte, limba strămoşilor noştri… şi gata!”, a încheiat doamna discuţia noastră despre limba locuitorilor din Oziornoe.

„Moldoveni… şi gata”

O perioadă elevii şcolii din Babele, ca şi toţi românofonii din sudul Basarabiei, au studiat limba română – chiar aşa se numea disciplina – din manualul Limba română elaborat de un filolog cunoscut, Manolache, profesoară la Universitatea din Cernăuţi, instrument didactic obligatoriu şi pentru românii din nordul Bucovinei. Însă după adoptarea unui nou „plan de învăţământ pentru minorităţile naţionale” de către autorităţile de resort de la Kiev, românii din nordul Bucovinei studiază în continuare limba română, „pentru că acolo trăiesc români”, argumentează profesoara, iar moldovenii din regiunea Odesa studiază „limba moldovenească” din manualul „Limba moldovenească”, elaborat de o autoare, Larisa Fetescu, metodista Secţiei regionale de învăţământ Odesa, de formaţie biolog, „pentru că suntem moldoveni”.

Elevii din şcolile din sudul Basarabiei studiază doar clasicii literaturii române, şi aceasta pentru că actuala programă de studii a fost alcătuită ca programă de liceu, prevăzută pentru trei ani. Şi deoarece şcoala e de 11 ani, elevii reuşesc să studieze doar operele lui Eminescu, Creangă, Alecsandri ş.a., scriitorii contemporani însă rămân pentru cel de-al treilea an de liceu, an care lipseşte în şcolile româneşti din regiunea Odesa, explică profesoara de limba română Maria Arnăutu.

Larisa Ivanovna Fetescu, succesoarea lui Pavel Lebedev

În plus, aceeaşi programă pentru „minoritatea moldovenească din Ucraina” prevede şi studierea unor scriitori ai „literaturii universale”: Shakespeare, Gorki, Lermontov, Puşkin… Sadoveanu, Coşbuc, Arghezi ş.a. Este vorba de un curs integrat de literatură moldovenească şi universală. Dacă aţi înţeles bine, scriitorii români, conform manualului elaborat de metodista Fetescu, sunt consideraţi străini.

„Unica publicaţie de limbă română la care avem acces este ziarul «Luceafărul» сare se difuzează doar în şcoli. Mergeţi la bibliotecă şi vedeţi-l”, ne îndeamnă profesoara Arnăutu. Ulterior, am aflat că tipăritura respectivă este o operă a aceleiaşi doamne Fetescu care tirajează inepţiile lui Vasile Stati, oaspete frecvent în sudul Basarabiei. Larisa Ivanovna Fetescu, soţia lui Dumitru Fetescu, preşedintele „vseh moldovan Ucrainî”, este o succesoare a lui Pavel Lebedev. Dacă arhiepiscopul de tristă faimă încălzea casa arhierească din Chişinău cu cărţile bisericeşti scrise în limba română, atunci Feteasca confiscă cărţile româneşti donate de românii din Republica Moldova şi România şcolilor româneşti din regiunea Odesa.

Carol, prezentat ca general rus

„Moldovenii” din Ucraina studiază două cursuri de istorie – Istoria Universală şi Istoria Ucrainei. „Ce să facem? Suntem cetăţeni ai Ucrainei”, se scuză profesoara de istorie Viorica Moraru. Manualul de istorie a Ucrainei neagă orice legătură a comunităţii românofone din sudul Ucrainei cu România. Instrumentul didactic respectiv prevede pentru fiecare capitol câte o subtemă destinată „trecutului ţinutului natal”.

Prin urmare, felul cum e predată această temă depinde de profesorul de istorie. Hazardul ne-a oferit fericita ocazie de a cădea bob sositor exact în momentul în care profesoara de istorie preda tema „Istoria ţinutului natal” în muzeul şcolii. Trebuie să recunoaştem că muzeul adăposteşte o colecţie bogată de relicve, chiar şi oase de dinozauri. Cea mai importantă din acestea este un covor care ar putea fi datat cu sfârşitul secolului XIX sau începutul secolului XX, la aniversarea a 50-a a independenţei României (1927), prezentând o scenă din timpul Războiului de Independenţă a României (1877–1878) – întâlnirea dintre domnitorul României Carol I şi apărătorul Plevnei Osman Paşa, pe care doamna profesoară de la Babele îl prezenta drept un general rus.

Şcoala din Babele a fost înfiinţată în 1856 de învăţătorul Constantin Averescu. Trei ani mai târziu, în acest sat din Bugeac avea să se nască viitorul mareşal Alexandru Averescu. De altfel, peste ani, în timpul în care sudul Basarabiei s-a aflat „la români”, satul avea chiar să-i poarte numele. După cel de-al Doilea Război Mondial, autorităţile sovietice, pentru a şterge orice urmă românească din această localitate, au rebotezat comuna Mareşal Averescu în Oziornoe.